Proclamarea locală a Sfintelor Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta va avea loc cu prilejul hramului Mănăstirii Văratec[2026-08-03]de Cristian DamianProclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta (Safta) Brâncoveanu va avea loc cu prilejul hramului Mănăstirii nemţene Văratec, închinat Adormirii Maicii Domnului. Evenimentele se vor desfăşura în perioada 15–17 august. Manifestările religioase vor debuta în data de 14 august, când de la ora 15:00 va fi oficiată Vecernia Mare, urmată, de la ora 18:00, de Utrenia şi Prohodul Adormirii Maicii Domnului. În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, 15 august, programul va începe la ora 07:00 cu Taina Sfântului Maslu. De la ora 09:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie, iar seara, începând cu ora 18:00, va fi săvârşită slujba de Priveghere. În ziua de duminică, 16 august, va fi oficiat Acatistul Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta de la Văratec, urmat de Sfânta Liturghie, în cadrul căreia va avea loc proclamarea locală a canonizării celor trei sfinte, recent înscrise în calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Programul liturgic se va încheia în data de 17 august, de sărbătoarea Sfântul Cuvios Gheorghe Pelerinul. Sfintele Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta Sfânta Cuvioasă Nazaria, născută în Transilvania, în prima jumătate a secolului al 18-lea, a ales viaţa monahală după moartea soţului şi a celor doi copii. Formată duhovniceşte sub îndrumarea Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului şi a Sfântului Paisie de la Neamţ, a devenit, în 1788, prima stareţă a Mănăstirii Văratec. În timpul stăreţiei sale a fost ridicată biserica de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Născută la Iaşi, în anul 1758, Sfânta Cuvioasă Olimpiada a rămas văduvă la o vârstă tânără şi, la îndemnul Sfântului Paisie de la Neamţ, a ales viaţa monahală. Între anii 1781 şi 1788 a pus bazele Mănăstirii Văratec, ridicând prima biserică şi primele chilii, iar ulterior a fost stareţă a aşezământului. Sfânta Cuvioasă Elisabeta, cunoscută ca Safta Brâncoveanu, s-a născut în anul 1776 într-o familie boierească din Iaşi. După moartea soţului său, marele ban Grigore Brâncoveanu, a întemeiat Aşezămintele Brâncoveneşti din Bucureşti, apoi s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde a primit tunderea în monahism. Cele trei sfinte de la Mănăstirea Văratec au fost canonizate în anul de 2025 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române alături de alte 15 femei cu viaţă sfântă. Proclamarea generală a canonizării a avut loc în data de 6 februarie 2026. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 83, Ultimul acces: 2026-09-22 13:18:15
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1