© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Românce în istorie: Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost prima femeie vicepreşedintă a Academiei Române[2026-08-20]de Alexandra PăvăloiZoe Dumitrescu-Buşulenga împlineşte, în 20 august, 106 ani de la naşterea sa. Aceasta a fost prima femeie vicepreşedintă a Academiei Române, între anii 1990 şi 1994. Critic şi istoric literar, eseist, comparatist şi profesor, Zoe Dumitrescu-Buşulenga a format generaţii de studenţi şi a rămas un reper al cercetării literare româneşti. Împiedicată de tuberculoză să urmeze o carieră în muzică, Zoe Dumitrescu a studiat Dreptul (1939 – 1943) şi Literele la Universitatea din Bucureşti (1944–1948). Academiciana a predat la Universitatea din Bucureşti, unde a devenit profesor (1971–1975) şi şef al Catedrei de literatură comparată, în 1975. În paralel, a lucrat la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”, pe care l-a condus timp de două decenii. Eminescu şi cultura română Opera Zoei Dumitrescu-Buşulenga include volume de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analiză stilistică şi memorialistică. A scris despre Ion Creangă, Mihai Eminescu, Renaştere, umanism, romantism german, literatură universală şi raportul dintre muzică şi literatură. Într-o perioadă în care opera lui Mihai Eminescu era interpretată prin grile ideologice, Zoe Dumitrescu-Buşulenga a apărat dimensiunea gândirii eminesciene şi locul lui Eminescu în formarea identităţii culturale româneşti. „Nu am cum să mă despart de Eminescu! De inegalabilul nostru poet ar trebui să ne apropiem cu emoţie negrăită, deoarece el este mai mult decât un poet de geniu. El a realizat cea mai vastă sinteză a gândirii şi sensibilităţii poporului român”, a spus Zoe Dumitrescu-Buşulenga, potrivit unui articol scris de arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ. Ea a primit numeroase recunoaşteri pentru activitatea sa, între care Premiul Herder, distincţii ale statului italian şi Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Ofiţer. A fost membră corespondentă a Academiei Române în 1974 şi a devenit membră titulară în 1990. De asemenea, a condus şi Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române, între 1992 şi 2001. Maica Benedicta În anul 2000, Zoe Dumitrescu întră în viaţa monahală la Mănăstirea Văratec, primind numele de Maica Benedicta. Foto: Arhiva Basilica.ro Spre finalul vieţii, Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde a intrat în monahism şi a primit numele Benedicta. „Am socotit că un creştin intelectual trebuie să-şi petreacă ultimii ani ai vieţii aşa cum se făcea pe vremuri, şi mai cu seamă soţiile care rămâneau singure, se retrăgeau la mănăstiri. Era o frumoasă obişnuinţă, mai ales în lumea boierească”, a mărturisit Maica Benedicta. Monahia Benedicta a trecut la Domnul în 5 mai 2006, la Mănăstirea Văratec. Potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântată la Mănăstirea Putna. În memoria ei au fost publicate postum volumele „Caietul de la Văratec. Convorbiri şi cuvinte de folos” şi „Să nu pierdem verticala”, care păstrează gânduri, dialoguri şi mărturii din perioada de maturitate spirituală. Omagieri recente Anul acesta, la două decenii de la trecerea sa la Domnul, Academia Română a organizat sesiunea omagială „Zoe Dumitrescu-Buşulenga”. Momentul a reunit specialişti din domeniile literaturii, filologiei şi teologiei şi a inclus proiecţia documentarului „Zoe Dumitrescu-Buşulenga, cununa devenirii”. În 2026, memoria ei a fost cinstită şi la Cernăuţi, unde a avut loc o masă rotundă internaţională dedicată personalităţii sale intelectuale şi spirituale. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 71, Ultimul acces: 2026-09-22 01:19:15
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
