Cancelarul german a stat de vorbă cu Papa despre Shoah

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cancelarul german a stat de vorbă cu Papa despre Shoah

[2009-02-10]

După o convorbire telefonică din data de duminică, 8 februarie 2009, Papa Benedict al XVI-lea şi cancelarul german au declarat că împărtăşesc aceeaşi viziune despre tragedia Holocaustului. Angela Merkel a cerut să vorbească cu Sfântul Părinte despre Shoah - conversaţie care vine în contextul continuelor tulburări ce s-au creat în jurul Episcopului Richard Williamson, un prelat al Societăţii Sf. Pius al X-lea care a apărut la televiziune negând Holocaustul cu puţin timp înainte să fie ridicată excomunicarea sa. Pontiful nu a cunoscut viziunea Episcopului cu privire la Holocaust atunci când a semnat decretul de ridicare a excomunicării. Iar această ridicare nu a schimbat statutul Societăţii Sf. Pius al X-lea, grup care continuă să fie fără recunoaştere canonică în Biserică.

Potrivit unui comunicat al Sfântului Scaun, discuţia dintre Papa şi Merkel s-a desfăşurat "într-un climat de mare respect", în care atât Sfântul Părinte cât şi cancelarul "şi-a exprimat propriile puncte de vedere". Această conversaţie, potrivit declaraţiei comune a ambilor purtători de cuvânt, Ulrich Wilhem şi pr. iezuit Federico Lombardi, a fost "cordială şi constructivă" şi a fost "marcată de comuna şi profunda adeziune la avertismentul mereu valid pe care Shoahul îl adresează omenirii". Potrivit notei, cei doi lideri au vorbit despre declaraţiile făcute de Papa Benedict al XVI-lea în 28 ianuarie 2009 la audienţa generală, şi declaraţiile Angelei Merkel de săptămâna trecută.

Papa afirmase că Shoah-ul trebuie să fie "pentru toţi un avertisment împotriva uitării, împotriva negării sau a reducţionismului, deoarece violenţa comisă împotriva chiar şi numai a unei fiinţe umane este violenţă împotriva tuturor". Pontiful a mai declarat: "Reînnoindu-mi cu afecţiune expresia totalei şi incontestabilei mele solidarităţi cu fraţii noştri care au primit Primul Legământ, sper ca amintirea Shoah-ului să îndemne omenirea să reflecteze asupra puterii imprevizibile a răului atunci când acesta cucereşte inima omului". El a adăugat că drama evreilor trebuie să înveţe "generaţiile mai mari precum şi cele tinere că doar mergând neabătut pe calea ascultării şi dialogului, iubirii şi iertării, popoarele, culturile şi religiile lumii vor ajunge la dorita fraternitate şi pace în lume".

Aceste declaraţii au fost considerate "insuficiente", potrivit la ceea ce a declarat Merkel marţea trecută. "Din partea Vaticanului şi a Papei, trebuie să se arate în mod categoric că negarea nu este permisă şi că trebuie să existe o atitudine pozitivă faţă de iudaism", a afirmat el. În aceeaşi zi, pr. Lombardi a reiterat la Radio Vatican faptul că Papa "recunoaşte şi condamnă cu totală claritate Holocaustul poporului evreu în timpurile nazismului". În ziua următoare, secretariatul de stat al Vaticanului a publicat o declaraţie afirmând că "punctul de vedere al Episcopului Williamson despre Shoah este absolut inacceptabil şi ferm respins de Sfântul Părinte". Nota a clarificat de asemenea că cei patru Episcopi, deşi eliberaţi de excomunicare, nu au "o funcţie canonică în Biserică şi nu exercită în mod licit o slujire în cadrul ei".

S-a adăugat că Episcopul Williamson, "pentru a fi admis la funcţii episcopale în Biserică, trebuie şi să se distanţeze într-un mod absolut fără echivoc şi public de poziţia exprimată privind Shoah-ul". Joia trecută, Merkel a oferit o viziune mai pozitivă despre declaraţiile repetate ale Vaticanului: "Atitudinea Vaticanului arată clar că negarea acestei tragedii nu poate fi permisă fără a urma anumite consecinţe". Între timp, potrivit celor relatate sâmbătă de presa germană, Episcopul Williamson a refuzat să retracteze cele declarate deoarece "nu găseşte dovada istorică" pentru combaterea tezei sale cu privire la ceea ce s-a întâmplat în lagărele naziste germane. În acele declaraţii, publicate de ziarul german Der Spiegel, Episcopul şi-a reafirmat şi criticismul la adresa Conciliului Vatican II.

În contrast cu această poziţie, vinerea trecută, Societatea Sf. Pius al X-lea a făcut publică excluderea unuia dintre membrii săi, pr. Floriano Abrahamowicz, de către superiorul său italian, pr. Davide Pagliarani, "pentru grave motive de disciplină". Pr. Abrahamowicz este cunoscut în Italia pentru declaraţiile lui împotriva Conciliului Vatican II şi pentru afirmaţia că de fapt camerele naziste de gazare erau "folosite doar pentru dezinfectare". O notă din partea societăţii a declarat că "excluderea, deşi dureroasă, a fost necesară pentru a evita ca încă o dată imaginea Societăţii Sf. Pius al X-lea să fie distorsionată, şi să se aducă astfel prejudiciu muncii sale în slujba Bisericii".

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 1062, Ultimul acces: 2026-07-30 14:41:26

Timp total: 0.03s...

[]:1