Boc orneaza Palatul Cotroceni cu patrimoniul Muzeului de Arta al României

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Boc orneaza Palatul Cotroceni cu patrimoniul Muzeului de Arta al României

[2009-03-14]

♦ Printr-o hotarâre de guvern adoptata la sfârsitul lunii februarie, premierul Emil Boc vaduveste patrimoniul Muzeului National de Arta al României de o serie de obiecte religioase de o valoare inestimabila. Aceste obiecte urmeaza ca, incepând cu luna aprilie, sa intre in administrarea Administratiei Prezidentiale. Drept consecinta, patrimoniul Muzeului de Arta urmeaza sa fie diminuat cu valoarea de inventar a bunurilor in cauza. In anexa hotarârii se modifica termenul si se prevede ca aceste obiecte urmeaza sa intre in proprietatea Administratiei Prezidentiale

♦ Conducerea Muzeului National de Arta al României sustine ca a aflat abia ieri, de la jurnalisti, de decizia Cabinetului Boc. Muzeul a transmis Ministerului Culturii raportul de conservare a lucrarilor si a atras atentia asupra consecintelor si riscurilor pe care le implica demontarea, transportul, remontarea si amplasarea iconostasului intr-un alt mediu. Timp de 32 de ani, piesele au fost restaurate in laboratoarele Muzeului National de Arta al Romaniei si puse in circuitul public prin intermediul unor expozitii organizate in tara si peste hotare

♦ Profesorul doctor Florin Serbanescu, consilier patriarhal, a declarat, pentru “Gardianul”, ca Biserica nu a revendicat niciodata aceste bunuri. “Cunosc ca Muzeul Cotroceni a mai incercat sa le obtina. Conform Legii 182/2000 pentru patrimoniul cultural mobil, obiectele care se afla in custodia Muzeului National de Arta al Romaniei pot fi retrocedate proprietarilor de drept, la cerere, in timp ce bunurile care au fost introduse in inventarul muzeului pot fi redobandite doar prin hotarari judecatoresti”. Mai trebuie spus ca Biserica Palatului Cotroceni nu este inca reconstruita

Hotarârea de Guvern cu numarul 194, emisa la data de 25 februarie 2009, decide, potrivit textului hotrarârii, darea in administrarea Administratiei Prezidentiale a unor bunuri culturale mobile, proprietate privata a statului, aflate in custodia Muzeului National de Arta al României. Obiectele sunt grupate in mai multe categorii. Prima categorie se refera la 37 de piese din argint, respectiv un potir datat din anul 1681, un disc datat din anul 1680, doua cadelnite, doua cruci, o anafornita, saisprezece candele, patru sfesnice, un chivot, un miruitor, alte doua discuri, o tiplota, o steluta, doua paftale, un inel si cununii. O a doua categorie de obiecte se refera la 47 de icoane. Administratia Prezidentiala urmeaza sa saraceasca patrimoniul Muzeului National de Arta de un amvon din lemn sculptat aurit, o cruce din lemn sculptat aurit, o catapeteasma cu friza cu proroci, 15 icoane praznicare, 15 icoane apostolice, 5 icoane imparatesti (reprezentându-l pe Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncu’, Adormirea Maicii Domnului, Sfintii Sergheie si Vach, Sfântul Gheorghe omorând balaurul), urmate de doua catapetesme din lemn sculptat aurit, un iconostas mic din lemn aurit (purpuriu pentru carti) si un jilt din lemn sculptat aurit. Pe lânga acestea, Administratia Prezidentiala urmeaza sa fie inzestrata cu o lada din lemn datata din anul 1832, o masa din lemn sculptat, policromat, din secolul al XIX-lea, doua broderii cu fir, sapte tesaturi din matase cu fir, un policadru cu 72 de brate, doua sfesnice din alama si doua strane pentru carti.

Necunoscuta: administrator sau proprietar?

La articolul 2 din HG 194/2009, se arata ca predarea-preluarea acestor bunuri se face in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarâri, pe baza de protocol incheiat intre partile interesate, respectiv Muzeul National de Arta al României si Administratia Prezidentiala, la valoarea de inventar de la data transmiterii. In continuare, se precizeaza ca patrimoniul Muzeului National de Arta se diminueaza cu valoarea de inventar a bunurilor respective. Daca in textul hotarârii se vorbeste despre darea in administrare catre Administratia Prezidentiala a bunurilor respective, in anexa hotarârii, care face parte integranta din actul normativ citat, se arata lista bunurilor care se transmit in… proprietatea Administratiei Prezidentiale, bunuri pe care le-am descris mai sus.

Precizari de la Palatul Cotroceni

Biroul de presa al Administratiei Prezidentiale a transmis, la solicitarea ziarului Gardianul, urmatorul comunicat de presa in vederea lamuririi aspectelor legate de situtia obiectelor de patrimoniu:

“Ca urmare a solicitării dumneavoastră de a va fi lămurite câteva aspecte referitoare la conţinutul H.G. nr. 194/25.02.2009, vă punem la dispoziţie răspunsul primit din partea Departamentului Managementul Resurselor:

“Biserica fostei mănăstiri Cotroceni, construită din iniţiativa lui Ş;erban Cantacuzino (1678-1688) cu destinaţia de necropolă domnească a sa şi a familiei sale, azi reconstruită pe vechile fundaţii, reprezintă un monument de referinţă, având caracter de unicat în cadrul evoluţiei arhitecturii vechi româneşti.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” constituia componenta principală a mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnului Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino şi unul dintre cele mai importante aşezăminte ecleziastice româneşti.

Avariată de cutremurul deosebit de puternic din 1977, bisericii i s-a întocmit de către Direcţia Monumentelor Istorice o documentaţie de specialitate, cuprinzând releveul şi degradările produse, efectuându-se şi cercetări arheologice în interior. Se intenţiona consolidarea şi restaurarea acesteia. În aceste condiţii s-a evacuat şi patrimoniul său mobil, constituit din obiecte de cult şi mobilier specific.

În aceste circumstanţe, obiectele de cult cu valoare istorică şi artistică aflate în biserică la 1970 au fost predate de către Gospodăria de Partid (instituţia care avea în administrare ansamblul Cotroceni) în custodie Muzeului Naţional de Artă în vederea conservării şi restaurării lor până la finalizarea renovării acestui monument istoric (în acel moment nu se punea problema demolării sale).

În decembrie 1991 s-a deschis pentru publicul vizitator Muzeul Naţional Cotroceni, amenajat în fostul Palat Regal, care include şi încăperile conservate din vechea mănăstire. Misiunea sa principală, aşa cum şi-a definit-o încă de la început, este aceea de a prezenta istoria Cotrocenilor de la prima sa atestare documentară până în contemporaneitate, evoluţia ansamblurilor şi instituţiilor care s-au succedat în aceste spaţii de-a lungul timpului, a personalităţilor şi evenimentelor care le-au marcat existenţa. Prezentarea mănăstirii Cotroceni a constituit pentru specialiştii muzeului una dintre priorităţi.

Reconstruirea bisericii de la Cotroceni pe vechile fundaţii - act reparator cu semnificaţii deosebite – s-a făcut în urma unei serioase documentări istorice, pentru ca noua construcţie să aibă o formă cât mai apropiată de cea originală.

Au fost încorporate toate elementele de pietrărie recuperate la demolare, s-au respectat vechile dimensiuni şi proporţii. Fresca extrasă în 1984 a intrat într-un program amplu de restaurare, urmând a-şi ocupa locul în noul lăcaş. În consecinţă, pentru a completa recuperarea sa istorică şi memorială îi mai este necesar patrimoniul mobil pe care l-a deţinut înaintea demolării.

În ceea ce priveşte notificarea Muzeului Naţional de Artă al României, facem precizarea că s-au purtat discuţii, încă din anul 2001, de către fostele conduceri ale Muzeului Naţional Cotroceni, instituţie aflată în subordinea Administraţiei Prezidenţiale, iar anul acesta discuţiile s-au concretizat într-o întrevedere cu conducerea MNAR, chiar la sediul acestuia, muzeu care se află în subordinea Ministerului culturii, cultelor şi patrimoniului naţional.

Consilier de stat
Andreia Cristina Iana”

O galerie intreaga a Muzeului National risca sa se inchida

Conducerea Muzeului National de Arta a Romaniei nu aflase ieri de existenta noii hotarari a Executivului privind transferul pieselor de cult spre Palatul Cotroceni. Nici Guvernul, nici Cotroceniul si nici Ministerul Culturii nu instiintasera managerii muzeului despre noile prevederi ale legii, care va saraci institutia de cultura de una dintre cele mai importante ansambluri de arta, care ofera imaginea cea mai coerenta a evolutiei artei romanesti din secolul al XIV-lea pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, gazduite in camera cinci a vechii aripi a Muzeului National de Arta. Directorul muzeului, Roxana Theodorescu, prinsese de veste despre hotararea Guvernului chiar de la ziaristi, dupa care convocase de urgenta o sedinta cu specialistii in arta medievala a muzelui pentru a analiza situatia. Am putut afla astfel, ieri, de la Muzeul National de Arta faptul ca intreg ansamblul patrimonial are o valoare inestimabila pentru tara, fiind reprezentativ pentru arta romaneasca. ”O mare parte dintre aceste piese sunt in prezent expuse in cadrul Galeriei de Arta Veche Romaneasca, in sala dedicata Artei in Tara Romaneasca in secolul al XVII-lea (sala V). Acestea sunt reprezentative pentru epoca cantacuzina si au o importanta exceptionala pentru cultura nationala si universala”, ne-a precizat purtatorul de cuvant al Muzeului, Alina Patru. Specialistii muzeului sustin faptul ca preluarea lor de catre Administratia Prezidentiala ar putea determina inchiderea galeriei pentru reamenajare, MNAR neputand estima in acest moment durata si costurile implicate de acest proces: regandirea conceptului expozitional si refacerea spatiilor, restaurarea unor piese care sa fie incluse in noua expunere, refacerea ghidului tiparit al galeriei, a textelor de sala si a audioghidului.

Conducerea muzeului sustine ca piesa cea mai importanta din acest ansamblu, de notorietate la nivel national si international, este iconostasul bisericii fostei manastiri Cotroceni, datat 1682, singurul pastrat din epoca cantacuzina in colectii publice muzeale. Acest iconostas reprezinta una dintre capodoperele galeriei, esentiala pentru discursul muzeografic al expunerii si pentru intelegerea culturii si civilizatiei medievale romanesti. Ansamblul iconostasului este deosebit de fragil datorita vechimii suportului din lemn policromat si aurit si datorita demontarilor si remontarilor suferite de-a lungul timpului. Mentionam ca aceste operatiuni traumatizante pentru piesa s-au realizat in cazuri de forta majora (cutremurul din 1977, evenimentele din decembrie 1989, cand iconostasul a fost impuscat, si in 2001 cand a fost montat in expunerea permanenta, aceste situatii necesitand ample lucrari de restaurare).

Existenta piesei de patrimoniu, pusa in pericol

„MNAR a transmis deja Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National raportul de conservare a lucrarilor si a atras atentia asupra consecintelor si riscurilor pe care le implica demontarea, transportul, remontarea si amplasarea iconostasului intr-un alt mediu”, ne-a precizat Alina Patru. Potrivit acesteia, in cei 32 de ani care au trecut de la preluarea acestui patrimoniu, piesele au fost restaurate in laboratoarele Muzeului National de Arta al Romaniei si puse in circuitul public prin intermediul unor expozitii organizate de muzeu in Grecia, Belgia, Olanda, Italia, precum si la sediul propriu. De asemenea, piesele au fost puse in valoare prin programe educative pentru scoli si gradinite, familii, pentru publicul adult, pentru cadre didactice, pentru copiii cu dizabilitati. „MNAR regreta ca acest ansamblu de o valoare inestimabila pentru cultura si civilizatia romaneasca si europeana nu va mai fi accesibil publicului intr-un context relevant pentru intelegerea fenomenului artei medievale romanesti”, arata raspunsul oficial al institutiei transmis ieri ziarului „Gardianul”.

Fosta biserica a Manastirii Cotroceni nu a fost administrata de Patriarhia Româna

In legatura cu obiectele bisericesti pe care Muzeul National de Arta al Romaniei ar urma sa le cedeze Administratiei Prezidentiale, pr. prof. dr. Florin Serbanescu, consilier patriarhal la Sectorul Patrimoniu Cultural al Patriarhiei Romane, ne-a declarat urmatoarele: “Biserica fostei Manastiri Cotroceni va fi reconstruita integral si, dupa cunostintele noastre, va avea statut de monument. In acest context, au fost cerute obiectele de cult care au apartinut vechiului asezamant, transferate dupa daramarea acestuia la muzeul mentionat. Biserica de la Cotroceni nu era administrata de Patriarhie, pentru ca avea un statut aparte, fiind inclusa in ceea ce constituia la vremea respectiva resedinta regala. Dupa cum se stie, biserica de la Cotroceni a fost demolata, iar palatul regal a fost transformat in Palatul Pionierilor mai intai, apoi in resedinta a familiei Ceausescu, apoi, dupa 1989, in palat prezidential.

Noi nu am revendicat niciodata aceste bunuri, dar cunosc ca Muzeul Cotroceni a mai incercat sa le obtina. Conform Legii 182/2000, pentru patrimoniul cultural mobil, obiectele care se afla in custodia Muzeului National de Arta al Romaniei pot fi retrocedate proprietarilor de drept la cerere, in timp ce bunurile care au fost introduse in inventarul muzeului pot fi redobandite doar prin hotarari judecatoresti”.

(Dumitru Manolache)

Ion Alexandru, Gabriel Burlacu

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 951, Ultimul acces: 2026-07-28 06:49:35

Timp total: 0.04s...

[1]:1