Astazi incepe Postul Pastelui

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,31s...

Ştiri şi Evenimente

Astăzi începe Postul Paştelui

[2010-02-15]

Raluca Stepanov
TRADIŢIE. Azi e prima zi din cele 48 în care creştinii se vor abţine de la alimentele „de dulce”. Până pe 3 aprilie, mâncarea de post trebuie combinată cu fapte bune şi rugăciune.
Carnea, peştele, brânzeturile şi alcoolul vor fi înlocuite, în perioada următoare, cu legume, soia, fructe şi apă, pentru creştinii care şi-au propus să ţină Postul Paştelui. Timp de şapte săptămâni – mai exact, de astăzi şi până pe 3 aprilie – credincioşii se vor lipsi de toate bunătăţile lumeşti în aşteptarea Sfintelor Sărbători de Paşte. Cel mai lung şi mai restrictiv post din calendarul creştin-ortodox a început cu o perioadă premergătoare, „săptămâna albă” (în care a fost permis consumul de lactate, peşte şi ouă), care s-a încheiat ieri.
Până în ajunul Paştelui (care se sărbătoreşte pe 4 aprilie), creştinii care postesc nu trebuie să se rezume doar la regimul alimentar, ci să încerce să fie mai buni, mai înţelegători, să se roage mai mult. Altfel spus, să se pregătească sufleteşte pentru Învierea Domnului.
„Postul nu înseamnă doar abţinere de la mân care, ci şi fapte bune, milostenie şi împăcarea cu cei cu care suntem certaţi. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar, or, Biserica nu l-a rânduit în acest sens”, a explicat părintele Constantin Stoica, pur tător de cuvânt al Patriarhiei Române.
După cum arată Evanghelia, cel care posteşte nu trebuie să fie trist, ci să aibă o stare de bucurie: „Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii...”. Mai mult, spune părintele Stoica, nu trebuie să postim ca să ne mândrim cu asta, să fim lăudaţi sau compătimiţi şi admiraţi în acelaşi timp. „Trebuie să postim cu smerenie şi bucurie tainică, fără publicitate şi slavă deşartă”, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Potrivit regulilor bisericeşti, există câteva zile de ajunare – în care se recomandă abţinerea totală de la mâncare şi băutură: în această primă săptămână, respectiv, astăzi, mâine, miercuri, vineri şi sâmbătă, şi în ultima săptămână din post. În aceste zile, potrivit mai-marilor Bisericii, se pot consuma, seara, pâine şi apă.
Postul Mare se încheie cu mărturisirea păcatelor
Pe parcursul acestei perioade vor exista şi dezlegări la peşte, pe 25 martie, de Buna Vestire, şi pe 28 martie, la Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). Totodată, nu se pot face cununii religioase.
Comparat cu călătoria de 40 de zile a poporului evreu în pustiu, Postul Paştelui trebuie să se încheie cu mărturisirea păcatelor şi apoi, pentru creştinii care primesc dezlegare de la preot, cu împărtăşanie.
Pentru ca organismul să rămână, totuşi, echlibrat în această perioadă a Postului Mare şi pentru ca bolile să nu se instaleze uşor, medicii au şi ei câteva recomandări pentru alimentele ce trebuie consumate: mai multe legume şi fructe şi mai puţină pâine albă, cartofi, paste şi fasole.
'Fără fapte bune, postul rămâne doar o dietă sau un regim alimentar, or Biserica nu l-a rânduit în acest sens.“,
CONSTANTIN STOICA, purtător de cuvânt al Patriarhiei
RECOMANDĂRI
„Nu renunţaţi la cele trei mese zilnice!”
Cei care s-au hotărât să ţină post, nu trebuie să renunţe la cele trei mese zilnice, altfel riscă să se îmbolnăvească mai uşor, avertizează medicii. Aceştia au şi un exemplu de meniu, care să păstreze echilibrul organismului.
„În primul rând, nu uitaţi să consumaţi câte o felie de pâine la fiecare masă. Pâinea creşte nivelul glicemiei, ceea ce vă face să vă simţiţi mai sătui şi mai energici. Diferenţa dintre diversele tipuri de pâine se resimte însă la nivelul cantităţii de fibre, cea integrală fiind mai bogată la acest capitol”, susţin specialiştii consultaţi de EVZ.
Potrivit acestora, la micul dejun puteţi mânca, spre exemplu, pâine prăjită cu fasole bătută, măsline negre, zacuscă ori salată de vinete, ceea ce vă poate oferi suficientă energie până la prânz.
O alternativă o reprezintă o cană de ceai cu pâine şi dulceaţă. Pentru prânz sunt recomandate pastele sau orezul cu legume, sos de roşii, măsline şi busuioc. Puteţi apela şi la ciorbele de legume sau de fasole. “Ciorbele sunt un fel de mâncare tradiţională care ne ajută să rămânem slabi. În materie de echilibru alimentar nu s-a inventat altceva mai bun”, sunt de părere nutriţioniştii.
Pentru cină, o varianta de meniu este salata orientală sau de legume proaspete, cu boabe de porumb, seminţe de dovleac, nuci, caju, pastă de măsline, pastă de roşii uscate şi câteva felii de pâine prăjită.
Pizza vegetariană şi ghiveciul de legume la cuptor, însoţit de murături, sau tocăniţa de legume sunt alte câteva variante. În loc de desert, puteţi mânca, în jurul orei 16.00, o gustare de fructe naturale sau uscate. Cât priveşte alimentele de post de la supermarket, de genul crenvurştilor sau al pateului de post, acestea nu sunt prea agreate de specialiştii în nutriţie.
“Alimentele de post din magazine au mulţi aditivi şi coloranţi. Nu e bine ca acestea să fie consumate în cantităţi mari şi nu mai mult de o masă pe zi”, a explicat nutriţionistul Eduard Adamescu. Potrivit specialiştilor, mai indicate sunt produsele din soia sau lintea care pot aduce un surplus de proteine în această perioadă, chiar dacă nu de aceeaşi calitate ca acelea din carne, lapte sau ou.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 1257, Ultimul acces: 2026-05-22 13:13:59

Timp total: 0,32s...

[]:1