Ne pregătim împreună pentru sărbătoarea Paştilor[2010-03-09]Luni, 8 martieMatei 26, 57-75 'Petru şedea afară, în curte. Şi o slujnică s-a apropiat de el, zicând: 'Şi tu erai cu Isus Galileeanul!' Dar el s-a lepădat în faţa tuturor, zicând: 'Nu ştiu ce spui'. Şi ieşind el la poartă, l-a văzut alta şi le-a spus celor de acolo: 'Şi acesta era cu Isus Nazarineanul!' Şi iarăşi s-a lepădat cu jurământ: 'Nu-l cunosc pe omul acesta!' Iar după puţin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo, i-au zis lui Petru: 'Cu adevărat, şi tu eşti dintre ei, că şi graiul tău te vădeşte'. Atunci el a început a se blestema şi a se jura: 'Nu-l cunosc pe omul acesta!'... Şi îndată a cântat cocoşul. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Isus, Care-i spusese: 'Mai înainte de a cânta cocoşul, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine'. Şi ieşind afară, a plâns cu amar.' Petru trece prin momente dificile, el este pus între a-l alege pe Mântuitorul şi a-i alege pe oameni. Cu toţii avem în viaţa noastră momente în care suntem puşi în faţa unei astfel de alegeri: să merg duminica la biserică sau la iarbă verde, să îi ofer câteva minute lui Isus în fiecare zi sau să fiu înconjurat de treburile care nu se mai termină? Şi acestea sunt doar câteva dintre exemplele cele mai evidente... În faţa acestor alegeri avem un exemplu cât se poate de elocvent în atitudinea Sfântului Petru: 'şi ieşind afară, a plâns cu amar'. Acest exemplu de căinţă trebuie să ne conducă pe fiecare dintre noi atunci când cădem în păcat şi în alegeri greşite, şi fiind încredinţaţi că asemenea lui Petru şi noi vom fi iertaţi, să alergăm degrabă spre milostivirea bunului Dumnezeu. Dis-de-dimineaţă, Iubitorule de oameni, mă rog luminează-mă şi mă îndreptează la poruncile Tale, şi mă învaţă, Mântuitorule, să fac voia Ta. În noapte viaţa mea mi-am petrecut pururea; că întuneric s-a făcut mie şi negură adâncă noaptea păcatului; ci ca pe un fiu al zilei arată-mă pe mine, Mântuitorule. Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă! Îmi propun să fiu mai atent la alegerile pe care le fac azi şi încerc să petrec un timp cu mama. * * * Marţi, 9 martie Ioan 18, 28-19,16 'Pilat a intrat iarăşi în pretoriu şi L-a chemat pe Isus şi I-a zis: 'Tu eşti împăratul Iudeilor?' Răspuns-a Isus: 'De la tine însuţi o spui, sau alţii ţi-au spus-o despre Mine?' Pilat a răspuns: 'Nu cumva eu sunt iudeu?... Neamul tău şi arhiereii mi te-au predat. Ce-ai făcut?' Isus a răspuns: 'Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu le fiu predat Iudeilor. Dar, acum, împărăţia Mea nu este de aici'.' Isus se află în sala de judecată a procuratorului roman. Să privim puţin la atitudinea sa în faţa judecătorului: El nu se supără, nu strigă, nu se ia la harţă, cum probabil mulţi dintre noi ar face, mai ales ştiind că suntem nevinovaţi. Să ne amintim ce spunea profetul Isaia: 'ca o oaie la junghiere s-a adus şi ca un miel fără de glas în faţa celui ce-l tunde aşa El nu-şi deschidea gura' (53, 7). Până acum Isus a învăţat mulţimile şi a vorbit deschis tuturor, însă acum apropiindu-se patimile, El se aseamănă cu un miel fără de glas ascultând şi acceptând totul pentru mântuirea noastră. Să învăţăm şi noi această atitudine şi să o fructificăm zi de zi, în viaţa noastră, acum în timpul Postului, dar să facem din ea o obişnuinţă care să dăinuie şi după mărita sărbătoare a Învierii. Mărturisescu-mă, Ţie, Hristoase Împărate; păcătuit-am, păcătuit-am ca mai înainte fraţii lui Iosif, vânzând rodul curăţiei şi al înţelepciunii. Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă! Azi voi încerca să nu îi judec pe cei din jurul meu, ci să îi iubesc. * * * Miercuri, 10 martie Matei 27,3-32 'Şi ieşind, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l-au silit să-I ducă crucea'. Ce mare bucurie pentru un om să îi ajute Fiului lui Dumnezeu să îşi poate crucea. Desigur, bucuria nu se poate manifesta în acele momente, însă câţi dintre creştinii ulteriori lui Hristos nu ar fi dorit să Îi ducă crucea, să Îi fie de ajutor? Şi noi, astăzi, ar trebui să avem aceeaşi dorinţă de a-L ajuta pe Mântuitorul să îşi ducă crucea, cu toate că astăzi El nu o mai poartă. Sunt însă destui care poartă şi astăzi câte o cruce grea: cei bolnavi, cei în suferinţă, cei închişi. Dacă pe aceştia îi ajutăm, chiar pe Hristos îl ajutăm şi vom auzi cuvintele lui la sfârşit: 'Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii'. De cei de un sânge a fost dat, a fost vândut în robie dulcele suflet, cel drept, spre închipuire a Domnului; iar tu, suflete, cu totul te-ai vândut răutăţilor tale. Lui Iosif cel drept şi minţii lui celei curate, urmează, ticălosule şi neiscusitule suflete, şi nu te desfrâna cu pornirile cele nebuneşti, făcând fărădelege pururea. Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă! Astăzi încerc să nu mă plâng de dificultăţile pe care le întâlnesc în viaţa mea şi meditez la modul în care eu accept să port Crucea lui Hristos. Sursa: www.ProFamilia.ro Contor Accesări: 1241, Ultimul acces: 2026-09-24 08:49:48
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1