Mitropolitul Bartolomeu - 11 ani in oaza spirituala de la Varatic

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,38s...

Ştiri şi Evenimente

Mitropolitul Bartolomeu - 11 ani în oaza spirituală de la Văratic

[2011-02-03]

La ceasurile amiezii, Înalt Preasfinţitul Mitropolit Bartolomeu Anania va fi înmormântat în cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca. Amintirea vie a vrednicului de pomenire mitropolit al Clujului va dăinui însă peste ani datorită scrierilor sale, locurilor care încă îi păstrează proaspătă amprenta culturală şi eclesială, oamenilor cu care a interacţionat în această trecere spre veşnicie. Maica stavroforă Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Văratic, a evocat, în cele ce urmează, personalitatea Înaltului Ierarh cărturar, care şi-a petrecut 11 ani neîntrerupţi în locul unde inspiraţia divină a fost, de-a lungul vremurilor, chemare pentru mulţi oameni de cultură.
Vestea trecerii la cele veşnice a IPS Mitropolit Bartolomeu Anania s-a răspândit ca un fulger în întreaga Biserică Ortodoxă. Fiecare, în felul său, a simţit fiorul despărţirii vremelnice de cineva care a fost iubit, apreciat pentru calităţile sale excepţionale sau pentru operele inegalabile pe care le-a lăsat Bisericii Ortodoxe şi culturii româneşti.
Despre activitatea şi împlinirile, pe multiple planuri, ale eminentului ierarh se va vorbi de acum multă vreme. Cu siguranţă, cei ce au avut imensa şansă să-l fi cunoscut se vor strădui să descrie mersul terestru al ierarhului cărturar, care a marcat ca nimeni altul cultura românească şi spiritualitatea poporului nostru de la sfârşitul mileniului al II-lea şi începutul celui de-al III-lea.
După cum se ştie, un crâmpei din viaţa pilduitoare a Mitropolitului de vrednică pomenire Vartolomeu Anania s-a derulat în Mănăstirea Văratic. Şederea sa în acest loc mă obligă să evoc perioada aceea atât de fructuoasă şi de plăcută, aşa cum a mărturisit-o, adesea, eruditul ierarh. Aceasta o fac nu doar în calitatea mea de stareţă a acestui aşezământ monahal, dar şi de martoră a acelor timpuri, pentru că mă număr printre cei ce au avut imensa şansă să-l cunoască personal şi să-i stea în preajmă, observându-i activitatea şi modul impecabil de a-şi petrece timpul. În acest sens, în cele ce urmează, ca o datorie de onoare şi sfântă faţă de marele ierarh, voi încerca să-i schiţez un succint portret, aşa cum l-am văzut personal în acele vremuri în mănăstirea noastră, care să se adauge celorlalte evocări ce se fac în aceste zile de profundă durere la trecerea lui în odihna lui Dumnezeu.
Petrecea zile întregi în convorbiri duhovniceşti cu părintele Ioanichie Bălan
Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a întregit şiragul de personalităţi ale culturii româneşti care au trecut sau au rămas un anumit timp la Văratic - Eminescu, Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Calistrat Hogaş, Ibrăileanu şi alţii, toţi aceştia găsind, în spaţiul sacru al acestei mănăstirii, inspiraţia divină şi creând cele mai semnificative opere din viaţa lor.
IPS Mitropolit Bartolomeu a îndrăgit şi el acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu. În 'Memorii' evocă cu drag timpul petrecut la Mănăstirea Văratic. În această oază de linişte şi meditaţie s-a întâlnit cu multe personalităţi ale culturii noastre. Aici s-a întâlnit cu poetul Ion Alexandru cu care vorbea în imne şi poeme. Îmi amintesc, apoi, de zilele pe care le petrecea în convorbiri duhovniceşti cu părintele Ioanichie Bălan.
Sejurul Mitropolitului Bartolomeu Anania la Mănăstirea Văratic a fost prolific din punct de vedere al activităţii literare. Din anul 1979, când s-a pensionat din activitatea pe care a avut-o la Institutul Biblic al Sfintei Patriarhii, a ales Mănăstirea Văratic ca 'azil al bătrâneţilor Sale', unde s-a şi retras în 1982, ca să transfigurez ceea ce zicea oarecând Melchisedec Ştefănescu de la Roman.
La predicile sale, cei prezenţi parcă retrăiau epoca Sf. Ioan Gură de Aur
Îmi amintesc că în acel an împlineam doar trei ani de viaţă mănăstirească. Îmi este proaspăt în minte momentul când Părintele Anania, cum era cunoscut de către noi, s-a instalat la casa episcopului Partenie Ciopron al Romanului, care străjuieşte colina din partea de sud-est a mănăstirii.
Practic, nu-l vedeam niciodată ieşind fără rost din apartamentul său. Toată săptămâna o petrecea la masa de lucru şi scria, scria, scria... Duminica şi în sărbători lăsa însă masa de lucru pentru sfânta masă a altarului. Cobora la biserica mare din incinta mănăstirii şi slujea Sfânta Liturghie împreună cu preoţii slujitorii ai mănăstirii.
Nu era mare liturghisitor, însă neîndemânarea liturgică era uitată de toţi când începea să rostească predica. Vorbea într-o manieră atât de elegantă şi pe înţelesul tuturor, încât maicile şi cei prezenţi parcă retrăiau epoca Sf. Ioan Gură de Aur. Şi astăzi, multe din maicile noastre retrăiesc cuvântul pătrunzător al Părintelui Anania.
După Sf. Liturghie se retrăgea, din nou, în apartamentul său şi reîncepea să scrie. Din când în când, lăsa deoparte scrisul şi mergea pe sub poala pădurii pentru a se destinde în mirificul peisaj al împrejurimilor Mănăstirii Văratic. Parcă sorbea din ozonul de brad acea putere şi inspiraţie pentru a scrie mai departe operele sale.
În 1993, 'bătrânul soldat a fost chemat la armă'
La Văratic a scris multe poezii, volumele de proză 'Rotonda plopilor aprinşi', 'Amintirile peregrinului apter', 'Greul pământului', 'Cerurile Oltului'. Tot aici a început şi desăvârşit diortosirea Sfintei Scripturi, ce avea să devină, în anul 2000, Biblia jubiliară a Sf. Sinod. După cum se ştie, a rămas în oaza spirituală de la Văratic până în anul 1993 când, aşa cum spunea, 'bătrânul soldat a fost chemat la armă'. Astfel, la chemarea Bisericii, părăseşte locul de inspiraţie al mănăstirii noastre pentru a deveni Arhiepiscopul Clujului şi Feleacului, apoi Mitropolit al provinciilor din nordul Ardealului.
În ceea ce priveşte amintirea şederii Înalt Preasfinţiei Sale în Mănăstirea Văratic, aceasta a rămas vie şi neştearsă. Va fi mereu pomenit la sfintele slujbe săvârşite la cele trei biserici ale mănăstirii noastre, iar numele IPS Bartolomeu Anania va rămâne înscris în panteonul marilor oameni de cultură, care au petrecut în această oază de spiritualitate de-a lungul veacurilor.
Veşnică lui pomenire!'.
(Articol publicat în 'Ziarul Lumina' din data de 3 februarie 2011)

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1049, Ultimul acces: 2026-05-20 04:47:50

Timp total: 0,38s...

[]:1