Slujba Arhiereasca la Manastirea Govora

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,35s...

Ştiri şi Evenimente

Slujbă Arhierească la Mănăstirea Govora

[2014-01-26]

În Duminica a XXXII-a după Rusalii, „a lui Zaheu”, astăzi, 26 ianuarie 2014, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la una dintre cele mai vechi chinovii vâlcene, Mănăstirea Govora, ctitoria voievodului muntean Matei Basarab, din localitatea Mihăeşti, după cum informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Râmnicului.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Episcop Emilian Lovişteanul a tâlcuit pericopa de la Sfântul Evanghelist Luca în care a arătat că trebuie să ne schimbăm viaţa în mai bine, să răspundem chemării lui Dumnezeu pentru a-L vedea şi pentru a ne face părtaşi harului Său. „Mântuitorul Hristos ne învaţă să fim buni, să iertăm şi să nu îi judecăm pe oameni după aparenţe, pentru că nu cunoaştem starea interioară schimbătoare a omului. Numai Dumnezeu judecă, iar noi trebuie să fim slujitori, milostivi şi iubitori, şi faţă de cei bogaţi şi faţă de cei săraci”, a subliniat Preasfinţitul Părinte.
La Sfânta Liturghie Arhierească de la mănăstirea Govora au luat parte pelerini din Eparhie, iar răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de maici din obştea mănăstirii.
Cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, mănăstirea de maici de la Govora este amplasată la poalele dealului Coşul Mare, pe raza comunei Mihăieşti din judeţul Vâlcea, la 6 km de Băile Govora şi la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta moşie Hinţa. Numele chinoviei vine de la slavonescul „gavariti”, care înseamnă, a vorbi, a spune, sau izvor, murmur de izvor.
Aşezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial în secolul al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, ca după aceea, între anii 1492 şi 1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640 şi 1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710 şi 1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotniţa şi clădirile de pe latura stângă, cât şi pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor.
În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găseşte o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 şi 1986 au adus mari pierderi acestui lăcaş. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparaţie făcându-se în anii 1986 şi 1988.
Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc şi pentru care avea să se înscrie pentru totdeauna între mânăstirile de cultură din ţară, a fost întemeierea tipografiei în incinta ei. Aceasta s-a făcut din porunca şi cu cheltuiala înţeleptului voievod Matei Basarab şi cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, dăruită fiind de Petru Movilă. Mănăstirea Govora rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română – „Pravila de la Govora” - după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 4152, Ultimul acces: 2026-05-20 08:03:04

Timp total: 0,36s...

[]:1