Domnul martir, ctitor de cultură românească[2014-02-08]Domnia Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu reprezintă ultima şi cea mai remarcabilă perioadă de progres cultural şi artistic din istoria medievală a Ţării Româneşti. În timpul său, Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul a tipărit majoritatea cărţilor de slujbă în română, au funcţionat numeroase şcoli şi biblioteci valoroase. A fost şi mare ctitor de biserici, caracterizate prin noul stil, numit „brâncovenesc“. Pentru Răsăritul ortodox a fost cel mai mare sprijinitor după căderea Imperiului Bizantin. Despre acestea aflăm mai multe din interviul cu pr. prof. dr. Mircea Păcurariu.Părinte profesor, care a fost contextul politic, cultural şi bisericesc la urcarea pe tron a viitorului martir Constantin Brâncoveanu? Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu: Constantin Brâncoveanu a fost ales domn la 28 octombrie 1688, după moartea neaşteptată a unchiului său, domnitorul Şerban Cantacuzino (1678-1688), cel care urmărise ieşirea ţării de sub dominaţia otomană. În timpul lui Şerban a avut loc asediul Vienei de către turci în 1683, la care au fost obligaţi să participe şi domnii din Ţara Românească şi Moldova (Gheorghe Duca), dar Şerban a întreţinut legături secrete cu cei asediaţi, furnizându-le informaţii despre armata otomană. A urmat un îndelungat război între turci şi austrieci, încheiat abia în 1699, prin Pacea de la Carloviţ. Mai multe detalii în Ziarul Lumina. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 916, Ultimul acces: 2026-09-24 15:32:42
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1