Sesiunea solemnă Domnitorul Carol I 150 de ani de la urcarea pe tronul României[2016-05-09]de Iulian DumitrascuMSP_6926 La Academia Română a avut loc luni, 09 mai 2016, Sesiunea solemnă Domnitorul Carol I 150 de ani de la urcarea pe tronul României. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cadrul acestui eveniment au rostit alocuțiuni Acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române Române, Acad. Dan Berindei, Președinte de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie, Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității București, Acad. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Prof. Victor Axinciuc, Membru de onoare al Academiei Române. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președintele instituției, Acad. Ionel-Valentin Vlad, care a spus că Regele Carol I a fost un protector al Academiei. Regele Carol I s-a interesat îndeaproape de activitatea române, a sprijinit-o moral și material, convins fiind că prosperitatea țării nu putea fi asigurată decât prin formarea și recunoașterea unei elite culturale. Mulți dintre sfetnicii săi apropiați au fost membri ai înaltului for academic. Deși avea un program deosebit de încărcat Regele Carol I își făcea întotdeauna timp pentru a asista la ședințele Academiei Române în care se dezbăteau probleme de limba română, de istoria românilor și de științe sau se prezentau discursuri de recepție ce tratau diferite aspecte ale culturii. Principesa Margareta a României a subliniat că Nu putem scrie istoria României moderne fără Coroana Regală. România modernă este o realizare istorică și ne aparține tuturor. Ea a fost posibilă prin sacrificiul milioanelor de români din generațiile trecute care și-au dat viața pentru a câștiga și consolida independența națională. Dar nimeni nu poate scrie istoria româniei fără Coroana Română. Cele două sunt profund legate identitar. Monarhia constituțională a adus României stabilitate și continuitate. Dacă Regele Carol I ar fi printre noi astăzi ar fi mândru de ceea ce am reușit. Patriarhul României a transmis un mesaj la această sesiune solemnă care a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, din care redăm două fragmente (mesajul integral poate fi consultat aici). În calitate de creștin practicant și interesat de mântuirea sufletului, el a jertfit din veniturile personale sau ale Coroanei sume importante pentru construcția și restaurarea de altare. Ne stă mărturie în acest sens pisania săpată în marmură de la Catedrala mitropolitană din Iași, unde Regele Carol I a devenit împreună ctitor cu marii și vrednicii mitropoliți Veniamin Costachi și Iosif Naniescu. Regele Carol I a susținut și construirea unei Catedrale Naționale, a mai subliniat Preafericirea Sa. După proclamarea României ca regat în anul 1881, Regele Carol I a conceput un vast plan de modernizare a țării și instituțiilor ei. În cadrul acestui plan, construirea unei catedrale naționale avea un loc central. Aceasta se observă din faptul că printre primele proiecte de lege supuse dezbaterii corpurilor legiuitoare în sesiunea 1881-1882, în concordanță cu dorința expresă a regelui Carol I, se aflau: Proiectul de lege pentru înființarea de edificii și construcții publice și Proiectul de lege pentru construirea unei catedrale române în capitala țării. Potrivit Rectorului Universității București, Dl Mircea Dumitru, Regele Carol I a sprijinit dezvoltarea învățământului românesc. Deși exista o lege a instrucțiunii publice încă din 1864 aceasta nu mai servea nevoile sociale, aspirațiile școlii și ale tinerilor studioși. În contextul legislativ trasat de noua constituție Regele sesizează necesitatea reconstrucției sistemului educațional românesc prin definirea unei viziuni moderne și echilibrate despre școală, despre rolul social și demnitatea învățătorului, despre modernizarea și progresul țării prin educație, învățământ și cultură. Personalitatea care va întruni calitățile necesare pentru a da viață acestei viziuni a fost spiru haret, marele creator de școală națională și de învățământ românesc. Fără îndoială, reușita acestui proces de reformare a instituțiilor dedicate educației a fost facilitată de faptul că între Regele Carol I și Spiru Haret exista o comunicare directă și o relație bazată pe încredere. Reformele legislative asociate schimbărilor educaționale timpurii s-au constituit, au luat forma mai multor legi care au contribuit la construcția coerentă a noii reforme în care se impunea conservarea cadrului cultural și educațional asociat cu nașterea și formarea României moderne. Regele Carol I al României a fost din 1867 membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al instituției. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 664, Ultimul acces: 2026-07-29 19:57:28
|
Timp total: 0.03s...
[]:1