Muzeul Naţional „Dimitrie Gusti”: Un sat frumos într-un oraş mare

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Muzeul Naţional „Dimitrie Gusti”: Un sat frumos într-un oraş mare

[2016-05-17]

de Iulian Dumitrascu

Bucuresti,_Romania_-_MUZEUL_NATIONAL_AL_SATULUI_-_Dimitrie_Gusti;_B-II-a-A-18994
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, la aniversarea a 80 de ani
Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la ceremonia de deschidere a aniversării a 80 de ani de activitate a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, 17 mai 2016:
Este fapt bine cunoscut că toate popoarele lumii au — în baza unităţii de origine a neamului omenesc — trăsături comune, dar nu e mai puţin adevărat că fiecare popor îşi are şi trăsăturile sale specifice, geniul său propriu, care-l califică şi-l armonizează în concernul istoriei universale.
Istoria satului românesc este în mare măsură istoria poporului român, care, aşezat geografic „în calea tuturor răutăţilor”, cum spunea cronicarul, adică în calea năvălirii popoarelor migratoare, la confluenţa între imperii lacome şi expansioniste, a trebuit să înfrunte de-a lungul timpului vânturile şi furtunile istoriei care s-au abătut asupra lui. Poate de aceea şi moştenirea satului românesc transmisă până la noi este una modestă material, însă plină de bogăţii şi semnificaţii spirituale, culturale şi morale. Supravieţuirea prin credinţă, statornicie şi jertfă a ţăranilor români a creat rădăcini spirituale puternice în spaţiul românesc, adevăr exprimat de poetul naţional Mihai Eminescu, prin versurile: „Dar noi locului ne ţinem, cum am fost aşa rămânem”!
Frumuseţea şi unicitatea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” este dată de întregul ansamblu de monumente originale, adunate într-o concepţie muzeologică proprie, de prezervare a patrimoniului artistic popular, care constituie o autentică mărturie de viaţă tradiţională românească. Lumea satului s-a impus printr-o arhitectură a lemnului de o mare valoare artistică, cu realizări originale, practice sau inspirate din particularităţile mediului natural înconjurător.
Construcţiile satului tradiţional românesc impresionează prin simplitate şi armonie, încântă privirea atât prin proporţii, cât şi prin decor. Arhitectura sobră, cu siluete zvelte, cu stâlpi care subţiază volumele, dau eleganţă şi dinamism şi reflectă principiile de armonie a omului cu natura. Casele ţărăneşti, gospodăriile, bisericile, toate construcţiile care formează muzeul satului românesc, au fost integrate iniţial în arhitectura geografică a satului, de aceea ele reprezintă o simbioză între om şi natură, o artă în care sunt folosite materii vii, astfel încât vegetaţia şi anotimpurile, lumina şi umbra, jocul apelor şi culorile cerului intervin mereu cu multiplele lor schimbări, ca un calendar viu al vieţii, cu simbolice repetiţii şi frumuseţi, care ne îndemnă să căutăm şi frumuseţile cereşti, netrecătoare.
Spiritul creator al ţăranului român, trăitor în „zariştea cosmică”, „pe un picior de plai, pe-o gură de rai”, inspirat de frumuseţea naturii înconjurătoare, a ştiut să exprime în arta populară care modelează piatra, lemnul şi alte elemente naturale, simboluri şi legături între frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu şi lucrul mâinilor sale.
Înfiinţat în anul 1936, după realizarea României Mari, în capitala unui stat independent tânăr, format din provincii care secole de-a rândul s-au aflat sub stăpânirea a trei imperii: otoman sau habsburgic sau ţarist, Muzeul Satului a contribuit la cultivarea conştiinţei unităţii culturii naţionale populare, la cunoaşterea valorilor create de geniul popular românesc.
Vocaţia şi misiunea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” este la fel de actuală şi astăzi. Într-o lume globalizată şi secularizată, nivelatoare de identităţi culturale pentru câştig de capital financiar imediat, suntem chemaţi să redescoperim importanţa cunoaşterii şi cultivării culturii naţionale, a credinţei şi a tradiţiilor populare în contextul cooperării globale, prin susţinerea şi promovarea simbolurilor şi proiectelor culturale de exprimare demnă a identităţii naţionale. În acest sens, este esenţial să redescoperim şi să evidenţiem elementele majore ale identităţii româneşti pentru a transmite lumii un mesaj pozitiv despre etosul spiritual şi cultural al poporului român şi a contribui la îmbogăţirea patrimoniului cultural universal.
Aducem un omagiu pios de recunoştinţă memoriei fondatorului acestui muzeu: Dimitrie Gusti, precum şi tuturor celor care au contribuit la menţinerea şi îmbogăţirea muzeului.
Astăzi, felicităm pe Doamna Director Conf. Univ. Dr. Paulina Popoiu şi pe toţi ostenitorii acestui valoros şi venerabil Muzeu Naţional al Satului şi implicit al Sufletului românesc.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 679, Ultimul acces: 2026-08-04 05:47:11

Timp total: 0.03s...

[]:1