© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ziua imnului național al României, 29 iulie[2016-07-29]de Gheorghe Angheltricolor2 În fiecare an, în data de 29 iulie, în România este sărbătorită Ziua Imnului Național. ziua-imnului-national al Romaniei 2015 Ziua Imnului Național a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998. Imnul național al României, potrivit articolului 12, alineatul 3 din Constituția României, este Deșteaptă-te române! Versurile aparțin lui Andrei Mureșanu foto (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică, conform presedency.ro. La 29 iulie 1848, Deșteaptă-te române! a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Ramnicu Valcea. Conform legii nr. 75/1994, imnul național al României se intonează: la festivitățile și ceremoniile oficiale naționale, precum și la ceremoniile oficiale cu caracter internațional; cu prilejul vizitelor întreprinse în România de șefi de stat și de guvern; în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale internaționale în care este reprezentată România; etc. Potrivit Constituției României, Imnul este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. *** DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, Viața-n libertate ori moarte! strigă toți. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Și oarba neunire la Milcov și Carpați! Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde la fii-și azi mână d-ajutori, Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie și foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri! Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă și silă, viclene uneltiri! Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nostpământ! Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 748, Ultimul acces: 2026-08-09 02:22:36
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
