Patriarhul României: Sfânta Cruce este taina iubirii nesfârşite a Preasfintei Treimi pentru omenire

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul României: Sfânta Cruce este taina iubirii nesfârşite a Preasfintei Treimi pentru omenire

[2016-09-14]

de Andrei Pau

Patriarhul României
Biserica noastră prăznuieste astăzi sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Această sărbătoare este deosebit de iubită în popor pentru ca ea ne arată nu numai semnificaţia duhovnicească a crucii, ci şi ceea ce s-a făcut în istorie cu lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos, a spus Patriarhul României celor prezenţi în Catedrala Patriarhală din Bucureşti în ziua sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci.
patriarhul-daniel
La sărbătoarea Înălţării Sfintei Crucii miercuri, 14 septembrie 2016, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Alături de Patriarhul României s-au aflat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre istoria şi importanţa Sfintei Cruci.
Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos deşi era nevinovat a fost răstignit pentru că s-a numit pe sine Fiul lui Dumnezeu. Proorocii Vechiului Testament au vorbit despre Fiul lui Dumnezeu care va pătimii în lume.Toate aceste profeţii nu au fost înţelese de mai marii cărturarilor şi fariseilor, ei socotind ca El huleşte atunci când se consideră Fiul lui Dumnezeu. Textul evanghelic ne arată că Mântuitorul Hristos a fost răstignit pe cruce între doi tâlhari. După ce a fost răstignit pe cruce, atunci când s-a constatat că a murit, unul din ostaşi a străpuns coasta Lui cu lancea şi atunci a curs sânge şi apă. Mărturia aceasta este adevărată pentru că a fost văzută de Sfântul Evanghelist Ioan, a spus Preafericirea Sa.
De asemenea, Patriarhul României a amintit cum a fost descoperită Sfânta Cruce după ce împăratul Adrian a ascuns cinstitul lemn pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.
Crucea Mântuitorului Hristos a fost tăinuită după moartea Lui, fiindcă era considerată de mare preţ. Pentru a nu deveni un loc de cinstire, împăratul păgân Adrian a ordonat ca pe locul mormântului să fie construit un templu. Atunci au fost îngropate în pâmânt crucea lui Iisus şi a celor doi tâlhari. Multă vreme nu s-a ştiut unde se află mormântul şi Crucea Domnului. În anul 326, Sfânta Împărăteasă Elena, cu încuviinţarea Împăratului Constantin cel Mare, a mers la Ierusalim şi a aflat de la un bătrân unde este ascuns mormântul şi unde este ascunsă Crucea Domnului. Împăratul Constantin cel Mare a dat ordin ca templul sa fie dărâmat şi să fie făcute cercetări pentru a se găsi Crucea, a mai spus Preafericirea Sa.
Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat că Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt legaţi de taina Sfintei Cruci.
Împăratul Constatin cel Mare a văzut semnul Sfintei Cruci, iar Împărăteasa Elena, mama lui, a găsit lemnul Sfintei Cruci în pământ. În icoana lor crucea apare în mijloc ca o taină mare a legăturii dintre cer şi pământ. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt legaţi de taina Sfintei Cruci care este taina iubirii nesfârşite a Preasfintei Treimi pentru omenire arătată în Iisus Hristos cel răstignit şi înviat, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, în fiecare an, la 14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci.
***
Evanghelia sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci:
În vremea aceea s-au sfătuit căpeteniile preoţilor bătrânii împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, şi L-au dus la Pilat, zicând: răstigneşte-L, răstigneşte-L! Pilat le-a zis: luaţi-L voi şi-L răstigniţi, căci eu nu găsesc în El nici o vină. I-au răspunsiudeii: noi lege avem şi după legea noastră trebuie să moară, căci s-a făcut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Deci când a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult s-a temut. Şi a intrat iarăşi în pretoriu şi a întrebat pe Iisus: de unde eşti Tu? Iar Iisus nu i-a dat nici un răspuns. Atunci Pilat i-a zis: cu mine nu vorbeşti? Oare, nu ştii că am putere să Te eliberez şi putere am să Te răstignesc? Iisus i-a răspuns: nu ai avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus.
Deci, când a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Iisus afară şi a şezut pe scaunul de judecată, în locul numit: pardosit cu pietre, iar evreieşte: gabbata. Şi era ziua pregătirii Paştilor, vineri, pe la ceasul al şaselea; şi a zis Pilat iudeilor: iată împăratul vostru! Dar ei au strigat: ia-L, ia-L, răstigneşte-L. Pe împăratul vostru să-L răstignesc? – i-a întrebat Pilat. Căpeteniile preoţilor au răspuns: n-avem împărat decât numai pe Cezarul. Atunci L-a dat lor ca să-L răstignească. Şi au luat pe Iisus şi L-au dus ca să-L răstignească. Şi, Însuşi ducându-şi crucea, a ajuns la locul numit al Căpăţânii, care evreieşte se zice Golgota. Acolo L-au răstignit; şi împreună cu El pe alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus. Şi Pilat a scris o tăbliţă şi a pus-o deasupra crucii. Şi era scris pe ea: Iisus Nazarineanul, împăratul iudeilor. Deci mulţi dintre iudei au citit această tăbliţă, căci era aproape de oraş locul unde a fost răstignit Iisus. Şi era scris evreieşte, greceşte şi latineşte.
Şi stăteau lângă crucea lui Iisus, mama Sa şi sora mamei Sale, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena. Deci Iisus, văzând pe maica Sa şi pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis maicii Sale: femeie, iată fiul tău. Apoi a zis ucenicului: iată mama ta. Şi, din ceasul acela, ucenicul a luat în casa sa. După aceea, ştiind Iisus că acum toate s-au săvârşit, plecându-şi capul, şi-a dat duhul.
Iar iudeii, de vreme ce era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbătă pe cruce, căci era mare ziua sâmbetei aceleia, au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice. Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, asemenea şi pe ale celuilalt răstignit împreună cu El. Venind însă la Iisus, dacă au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor; ci unul din ostaşi cu suliţa a împuns coasta Sa şi îndată a ieşit sânge şi apă. Şi cel care a văzut a mărturisit, şi adevărată este mărturisirea lui.
Ioan 19, 6-11, 13-20, 25-30, 31-35

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 616, Ultimul acces: 2026-08-07 23:32:04

Timp total: 0.03s...

[]:1