© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0,31s...
An omagial 2017 | Pr. Dumitru Manea în temnițele comuniste[2017-02-27]de Gheorghe AnghelPR Manea în temnițele comuniste Părintele Dumitru Manea din Săpata de Jos, județul Argeș, este un alt exemplu de mărturisitor al Ortodoxiei în timpul regimului comunist. A fost întemnițat în penitenciarele de la Pitești (februarie 1958), Craiova (1958) și Gherla (1958), dar și lagărele de muncă forțată de la Salcia (octombrie 1958), Giurgeni (1962 și mai 1963) și Periprava (mai 1962). La 13 aprilie 1964 a fost eliberat din lagărul de la Giurgeni. Mai multe informații aflăm din articolul semnat de Adrian Nicolae Petcu, publicat în Ziarul Lumina din 27 februarie 2017: S-a născut la 1 decembrie 1927, în familia preotului Toma Manea din satul Cerșani, comuna Suseni, județul Argeș. După obținerea licenței în teologie, tânărul Dumitru Manea a primit darul preoției, în 1954 ajungând să slujească la Parohia Mârțești, comuna Săpata, județul Argeș. Potrivit documentelor din arhivele Securității, aflăm că părintele Manea nu a făcut politică în perioada interbelică. La 8 februarie 1958, a fost arestat și trimis în ancheta Securității din Pitești. Motivul l-a constituit conflictul iscat între preotul Manea și reprezentanți ai autorităților locale. La 10 ianuarie 1958, zi în care fostul președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR, Petru Groza, era înmormântat la București de către un sobor de ierarhi ortodocși, preotul Manea a refuzat să tragă clopotele la biserica din Mârțești, conform notei telefonice pe care o primise cu o zi înainte de la protopopiat. Mai mult decât atât, în mod ostentativ, preotul Manea a plecat din localitate, la Pitești, unde își avea domiciliul. Pe 11 ianuarie, părintele Manea a avut o dispută cu președintele Sfatului Popular din localitatea Săpata, care l-a acuzat că nu se supune politicii partidului și a guvernului RPR, din cauza originii sale sociale, de chiabur. Discuția între cei doi s-a radicalizat, preotul spunând că Petru Groza a dus o politică împotriva Bisericii, a vândut țara rușilor și cât trupele rusești vor fi la noi, nu poate fi vorba de libertate. De asemenea, a mai afirmat că, din cauza politicii duse de Groza, familia sa a avut de suferit, părinții săi devenind chiaburi și sora sa fiind exclusă din serviciu. Tot pentru a-și motiva gestul, părintele Manea ar mai fi spus că el nu este plătit de fostul președinte al Marii Adunări Naționale ca să-i facă slujbe. Conflictul a fost consemnat de către împuternicitul raional de culte, care prin Ministerul Cultelor a cerut caterisirea preotului Manea. În consecință, la 25 ianuarie 1958, părintele Manea a fost suspendat din serviciul parohial și trimis în judecata consistoriului eparhial. În stadiul actual al cercetărilor nu avem cunoștință de sentința consistoriului eparhial, dar știm că, la puțin timp, părintele a fost arestat de Securitate. Ancheta de la Securitate a fost sumară, încât trimiterea părintelui Manea în justiție s-a produs repede. Prin Sentința nr. 117 din 28 martie 1958 a Tribunalului Militar Craiova, în deplasare la Pitești, a fost condamnat la 7 ani închisoare corecțională pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prin agitație. A cunoscut penitenciarele de la Pitești (februarie 1958), Craiova (1958) și Gherla (1958), dar și lagărele de muncă forțată de la Salcia (octombrie 1958), Giurgeni (1962 și mai 1963) și Periprava (mai 1962). La 13 aprilie 1964 a fost eliberat din lagărul de la Giurgeni. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 822, Ultimul acces: 2026-05-29 01:58:38
|
Timp total: 0,35s...
[1]:1
