Manastirea Carlomanesti - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mânăstirea Cârlomănești
Cârlomănești
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   CITEȘTE MESAJ 
Religie:Ortodox
Localitate:Cârlomănești
Comună:Cerțești
Județ:Galați
Cod poștal:807071
Persoană de contact :ierom. Nicodim Anghel
Telefon :0236... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @yahoo.com
Adresa web Biserica:www.edj.ro/index.php/mnstirea-carlomneti
Adrese utile:www.edj.ro, www.primariaCertesti.ro, www.cjGalati.ro, www.prefecturaGalati.ro
Hram:Sf. Nicolae, Sfintii Martiri Brancoveni
Stil arhitectonic:Tradițional moldovenesc
Detalii:La 40 km nord-est de Tecuci si la 33 km de Barlad, spre sud, se afla localitatea Carlomanesti, cu o populatie dc peste 200 de familii. Langa aceasta localitate, pe o vale impadurita pana prin anii 60 cu stejar se afla ruinele unei biserici in jurul careia se gasesc ramasitele dintr-un cimitir. Localnicii stiu ca acolo a fost manastire.
Zona este plina de vestigii si consemnari istorice. La 3, 5 Km vest de Carlomanesti se afla localitatea Garbovat, al carei nume este legat de Roman Garbovat, sfetnic din Tara de Jos care in 1471, descoperit intr-un complot impotriva lui Stefan, va fugi in Tara Romaneasca pentru a scapa cu viata. Pe raza acestei localitati, cu ocazia diferitelor sapaturi s-au gasit case si obiecte din epoca bronzului. La nord de Carlomanesti, la 5 km, se afla localitatea Pochidia, nume ce vine de la Pochii - preotii, Dei - Dumnezeu, adica preotii lui Dumnezeu, probabil sat unde locuiau mai multi preoti. La nord-est de Carlomanesti se afla la 3, 5 km localitatea Certesti unde se gaseste singura biserica din lemn functionala din judet, monument istoric. La 12 km sud-est de Carlomanesti se afla localitatea Blanzi in a carei biserica se afla mormintele lui Constantin si Vasile Sturza, descendenti din familia voievodala. In mijlocul acestui cerc imaginar format de aceste localitati se afla localitatea si manastirea Carlomanesti.
Prima atestare a manastirii o gasim in „Documente dinainte de Stefan cel Mare" pe un uric cu data de 5 aprilie 1445, care arata ca la locul numit astazi „fantana popii" in padurea lui Balus era un schit al lui Ciunca Stan cu prisaca si fantana. In 1448 Petru Voda al Moldovei, unul din cei sapte fii ai lui Alexandru cel Bun, frate cu Bogdan al II-lea, tatal lui Stefan cel Mare, pune pecetea sa pe un act de hotarnicie prin care rasplateste pe Cernat - ploscarul si pe fratele sau Steful, pentru credincioasa si vrednica slujire cu tinutul de la Corod la Tutova cu padurea si manastirea de la Carlomanesti.
In 1466 Stefan pecetluieste un act de vanzare prin care Tatul de pe Barzota vinde padurea cu manastire si prisaca lui Bodea de pe Dumbrava pentru ca acesta sa-si faca sat langa ea. La 1489, fiii lui Tatul vor fi iar stapani pe Barzota, pe padure si pe manastire printr-un act cu pecetea lui Stefan. Dealul Dobarcestilor de la Certesti, poarta pana astazi numele unuia din cei patru fii ai lui Tatul.
Secolele XVI si XVII ne aduc numeroase documente care atesta dezvoltarea economica si spirituala a manastirii. Ea este inzestrata cu donatii de mosii ale diferitor crestini din zona. Toader, fiul lui Constantin, nepot al lui Lucaci din Vizureni, sat spre Tutova doneaza pe la 1700, "manastirii Sf. Nicolae din Carlomanesti" , pentru pomenire, mosia sa, helesteul cu peste si silistile sale si roaga pe staretul manastirii „popa Jora" sa caute a lua si mosia fratelui sau pentru care era dat zalog 8 lei si un ort. Viata spirituala este imbogatita prin cuprinderea manastirii in curentul de renastere a monahismului moldav de catre Sfantul Paisie Velicicovski de la Neamt, ai carui ucenici au deschis in toate manastirile ateliere de caligrafi copisti, traducatori, miniaturisti si lucratori in aur si argint.
Incercarile timpului
- Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, manastirea ajunge sa aiba aproape 400 de vietuitori, iar la 1809 este mentionata ca metoc al Episcopiei Romanului. Mai tarziu turcii si eteristii o vor distruge - biserica si chiliile din lemn vor arde, multi calugari vor fi ucisi, altii vor fugi la manastirile nemtene de unde nu se vor mai intoarce. Traditia locului spunc ca in graba calugarii au pus clopotele cu gura in sus in fantana, au pus toate vasele de aur si odoarele scumpe in ele, au acoperit fantana cu pamant si au fugit. Calugarii care au venit, mai tineri, nu au mai ridicat rnanastirea pe acelasi loc, ci s-au apropiat de satul Carlomanesti cu 1 km si au ridicat biserica din caramida pentru a nu mai arde. Aceea biserica va fi sfintita in 1824 de protopopul de Barlad, Constantin Iconomu Cocu, ca delegat al episcopului de Roman.
- Viata monahala a continuat la Carlomanesti pana dupa al doilea razboi mondial cand, la 15 august 1957, biserica manastirii este trasnita de un fulger pe o ploaie putemica. Tot ce este din lemn va arde - usi, geamuri, icoane - ramanand din biserica ceea ce se poate vedea astazi. Au mai fost salvate cateva icoane care au fost duse la biserica „Sf. Dumitru" din sat. Calugarii au plecat, la manastire ramanand intr-o singura chilie, calugarul Bulimar - originar din Carlomanesti.
- S-au alocat atunci bani de catre Episcopia Romanului pentru refacerea bisericii, dar lipsa calugarilor si deteriorarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului" din sat a determinat pe preotul care suplinea parohia Carlomanesti de loc din Salceni, sa refaca biserica satului si sa o acopere cu tabla, cheltuindu-se astfel banii pentru manastire.
Alte informații:Situată între localitățile Cerțești și Cârlomănești, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomănești este un punct de interes religios reașezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile județene 251A Tecuci – Corod și 251B Corod – Cerțești.
Știri despre biserică:

»  Hramul Mănăstirii gălățene Cârlomănești. Program artistic prezentat de tineri în cinstea Sfinților Brâncoveni (2017-08-17)

 Închide 

Hramul Mănăstirii gălățene Cârlomănești. Program artistic prezentat de tineri în cinstea Sfinților Brâncoveni

[2017-08-17]
de Sorin Ionițe

Mănăstirea Cârlomănești din județul Galați și-a cinstit ocrotitorii spirituali în ziua sărbătorii Sfinților Martiri Brâncoveni.
Ceremonialul liturgic din 16 august 2017 a fost oficiat de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoți și diaconi din parohiile Protopopiatului Tecuci. La eveniment au participat numeroși credincioși, între care și oficialități locale.
Câteva grupuri de copii și tineri din mai multe parohii învecinate, îmbrăcați în port popular, au prezentat un program artistic. Ei au recitat poezii și au intonat cântări religioase și patriotice, închinate Sfinților Martiri Brâncoveni, notează site-ul oficial al Eparhiei Dunării de Jos.
În aceeași zi, în biserica mănăstirii a fost vernisată o expoziție de icoane de patrimoniu și o serie de documente cu imagini ale slujitorilor și credincioșilor care au suferit în perioada comunistă.
Expoziția a fost organizată de mănăstire în cooperare cu Protopopiatul Tecuci, în contextul Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și al Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 4051, Ultimul acces: 2020-10-01 20:29:20

»  Dramatica poveste a mănăstirii românești distruse din temelie de șapte ori, dar refăcută din propria cenușă (Adevarul.ro) (2016-09-28)

 Închide 

Dramatica poveste a mănăstirii românești distruse din temelie de șapte ori, dar refăcută din propria cenușă (Adevarul.ro)

[2016-09-28]
De-a lungul istoriei sale, întinsă pe mai bine de o jumătate de mileniu, așezământul monahal de la Cârlomănești a fost, în numeroase rânduri, distrus de trăsnet, ars de păgâni sau prădat de bandele de jefuitori.
Loc cu rădăcini adânci în istorie (izvoarele scrise atestă că se apropie de șase secole vechime), Mănăstirea Cârlomănești, județul Galați, este, cumva paradoxal, un punct de interes religios reașezat de curând pe harta spirituală a Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Trebuie luat în seamă faptul că așezământul monahal revine în atenție după o renaștere ce nu părea să mai vină, de altfel una dintre foarte multele renașteri de care a avut parte - aproape sisific, dar și cu inflexiuni de legendă a păsării Phoenix - în teribil de zbuciumata lui existență.
Fiecare distrugere a părut să-i pună capăt existenței, însă, de fiecare dată, s-au găsit oameni care să reînnoade istoria și să reașeze piatra de temelie, și-apoi piatră peste piatră, întru rezidire.
Atestată în secolul al XV-lea
Situată între localitățile Cerțești și Cârlomănești, la 40 km nord-est de orașul Tecuci, într-un cadru natural special (accesul se face pe drumurile județene 251A Tecuci – Corod și 251B Corod – Cerțești), Mănăstirea Cârlomănești este moștenitoarea, peste veacuri, a tradițiilor monahale din partea de nord a județului Galați, în care mărturiile referitoare la vechi așezări sihăstrești urcă până în secolul al XV-lea.
Prima atestare documentară a unei așezări sihăstrești în aceste locuri provine din anul 1445 și a ajuns la public mulțumită eforturilor istoricului Paul Păltănea, în volumul „Vechi locașuri de cult și viața bisericească în sudul Moldovei până în anul 1864” (Ed. Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos, Galați, 1987).
Potrivit amintitului istoric (care citează o serie de documente din arhivele Mitropoliei Moldovei), la 1445 domnitorul Ștefan, fiul lui Alexandru cel Bun, „întărește boierului Mihail logofăt și fratelui său, postelnicul Duma, două sate pe pârâul Bârzota, unde este Ciunca Stan și unde a fost Ciunca Giurgea și mănăstirea lui Ciunca Stan”.
Atestarea documentară nu se referă așadar la ctitorie, care se pare că este mult mai veche, ci doar la una dintre primele distrugeri ale lăcașului de rugăciune, produsă de pare de unul dintre numeroasele valuri de migrație de parcurgeau sudul Moldovei în acele vremi.
Dau din nou tătarii
Refăcut după actul domnesc pomenit, schitul nu are parte de o existență liniștită decât un foarte scurt timp. Deși era bine organizat pentru acea vreme (avea prisacă și fântână, lucruri rare) el nu va rezista multă vreme, căci la 1466 se menționează că Tatul de la Bârzota vinde „un loc din pustie pe Bârzota, anume unde a fost mănăstirea arsă de tătari”.
Referindu-se, probabil, la același schit, este menționată, la 1448, de data aceasta la izvoarele pârâului Bârzota, o fântână numit㠄unde a fost Călugărul”, fapt ce ne face să presupunem că prima așezare sihăstrească a avut o existență încă și mai scurtă. Practic, într-un interval de nici trei decenii, schitul este deja de distrus de trei ori.
La aceeași fântână va face referire un document de la 1468, când domnitorul Ștefan cel Mare întărește lui Ștefu Cernătescu ținutul de la „obârșia Bârzotei, la Fântâna Călugărului”, denumirea locului păstrându-se mai departe în conștiința localnicilor (conform lucrării „Peceți ștefaniene la Dunărea de Jos”, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2004).
Încă trei ruinări, în secolele XVII-XVIII
Sihăstria va fi menționată din nou, la sfârșitul secolului al XVII-lea, când stareț era „popa Jora”, prilej cu care aflăm că așezământul monahal trecuse prin clipe de grele cumpănă, căci fusese incendiată de un trăsnet la scurtă vreme după ce fusese refăcut㠄de la marile stricăciuni pricinuite de păgâni”, după un raid de pradă turcesc.
Mănăstirea va fi integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sfântul Paisie de la Neamț, fiind un important centru monahal din sudul Moldovei.
La 1809, așezământul este consemnat ca fiind metoc al Episcopiei Romanului, dar la 1821 biserica și mănăstirea sunt complet distruse de eteriști și de turci, călugării fiind nevoiți să fugă pentru a-și scăpa viețile.
Puținii monahi rămași au schimbat cu circa un kilometru locul mănăstirii, construind, până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă și astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioșii din localitățile din satele Cârlomănești și Cerțești.
A șaptea distrugere, în 1957
La 1957 biserica este trăsnită, incendiată și apoi părăsită, în ruină. Urmează patru decenii de abandonare, răstimp în care se părea că vechiului așezământ i s-a pus cruce pentru totdeauna.
Și totuși, viața monahală se reia în septembrie 1997, când chiriarhul Dunării de Jos, arhiepiscopul dr Casian Crăciun (care pe atunci era doar episcop), hotărăște reînființarea mănăstirii. S-a amenajat întreg spațiul mănăstiresc, pentru reluarea ritmului vieții monahale, în pofida multor neajunsuri și dificultăți, începutul fiind în bordeie, sub pământ.
Ulterior, începând din 1999, s-a zidit din temelie biserica paraclis cu hramul „Sfinții Mucenici Brâncoveni”, precum și corpul nou de chilii, care au fost sfințite în vara anului 2004.
Vechea biserică, aflată în curs de restaurare (în 1997 era un morman de cărămizi), este o construcție simplă, fără turle, în formă de navă, în stil moldovenesc.
Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Galați, deși era veche de peste 300 de ani, a fost dată jos în anul 1962 din cauza ambițiilor activiștilor de a „curăța“ malul Dunării de astfel de clădiri „care propagau ideologii greșite“. Sub ruinele ei au fost îngropate și pierdute vestigii arheologice de o valoare inestimabilă.
Patriarhul Atanasie Patelarie a slujit timp de 11 ani în biserica mănăstirii Sfântul Nicolae din Galați, după ce a fost alungat de turci din Constantinopole. El a fost patriarh în două rânduri. Prima oară a fost arestat și întemnițat de turci, apoi izgonit, iar a doua oară a renunțat la scaun sub presiunea turcilor și catolicilor.
Legăturile neștiute cu România ale lui Mazepa, dușmanul rușilor pe vecie. „Afurisit“ de Biserica Ortodoxă la 300 de ani după moarte
Cazacul Ivan Stepanovici Mazepa continuă să fie, la 300 de ani de la moarte, sub „afurisenia” Bisericii Ortodoxe. A murit la Varnița (în Basarabia) și a fost înmormântat de șase ori pentru că de fiecare dată se găsea cineva să-l dezgroape. Ultimul mormânt cunoscut a fost într-o biserică din Galați, pe care comuniștii au demolat-o spectaculos: cu parâmele trase de niște nave. Mazepa a dat numele a două cartiere centrale ale orașului de la Dunăre.
Autor: Costel Crangan

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 4558, Ultimul acces: 2020-10-01 20:29:20

»  Sfinții Martiri Brâncoveni prăznuiți la Mănăstirea Cârlomănești, jud. Galați (2016-08-17)

 Închide 

Sfinții Martiri Brâncoveni prăznuiți la Mănăstirea Cârlomănești, jud. Galați

[2016-08-17]
de Andrei Pau

BRANCOVENI 3
Numeroși credincioși au participat marți, 16 august 2016, la hramul Mănăstirii Cârlomănești din județul Galați. Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie. Din sobor au făcut parte preoți din parohiile Protopopiatului Tecuci. De asemenea, au mai fost prezenți la sărbătoarea Sfinților Brâncoveni și reprezentanți ai autorităților locale, noteză site-ul oficial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Cei prezenți au participat și la vernisarea unei expoziții de tiparnițe, unele din vremea Sfântului Antim Ivireanul. Expoziția a fost organizată de Protopopiatul Tecuci în contextul Anului Omagial al Sfântului Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești.
Totodată, grupuri de copii și tineri din mai multe parohiile învecinate, înveșmântați în autenticul port popular, au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în recitărări de poezii și intonări de cântări religioase și patriotice în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni, ocrotitorii așezământului monahal.
La final, pelerinii au primit binecuvântarea Arhiepiscopului Dunării de Jos.
***
Situată între localitățile Cerțești și Cârlomănești, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomănești este un punct de interes religios. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile județene 251A Tecuci – Corod și 251B Corod – Cerțești
Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârșitul secolului al XVII- lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamț, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.
La 1809 mănăstirea este menționată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eteriști și de turci, călugării fiind nevoiți să fugă.
Puținii monahi rămași au schimbat cu circa 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă și astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioșii din localitățile din satele Cârlomănești și Cerțești. La 1957 biserica este incendiată și apoi părăsită, în ruină.
Viața monahală este reluată în anul 1997, când Chiriarhul Dunării de Jos hotărăște reînființarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalță astăzi o biserică nouă și un corp de chili.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 4735, Ultimul acces: 2020-10-01 20:29:20

»  Sfinții Martiri Brâncoveni prăznuiți la mănăstirea Cârlomănești din județul Galați (2015-08-17)

 Închide 

Sfinții Martiri Brâncoveni prăznuiți la mănăstirea Cârlomănești din județul Galați

[2015-08-17]
La pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni, ieri 16 august 2015, Mănăstirea Cârlomănești din județul Galați a îmbrăcat haina de sărbătoare, întrucât și-a cinstit ocrotitorii spirituali.
„Sfânta Liturghie a fost săvârșită sub înalta binecuvântare a arhiepiscopului locului, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, și a adunat în jurul Sfântului Potir un sobor de preoți și diaconi din parohiile Protopopiatului Tecuci, oficialități locale, dar și un mare număr de credincioși din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroși credincioși români ce lucrează în străinatate, veniți acasă în perioada verii”, după cum ne-a transmis Pr. Gabriel Molocea.
Evlavia credincioșilor prezenți a sporit prin aducerea spre închinare a icoanei Sfinților Martiri Brâncoveni ce adăpostește și un fragment din moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Odorul sfânt se află în patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos din anul 2014 când, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, a fost primit ca dar din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu prilejul sfințirii capelei închinate Sfinților Martiri Brâncoveni din incinta Muzeului de Istorie, Culltură și Spiritualitate Creștină de la Dunărea de Jos.
Elevii participanți la programul catehetic național „Hristos împărtășit copiilor“ din comuna Brătulești s-au adăugat tinerilor din grupul artistic „Cununița satului“ al parohiei Liești care, înveșmântați în autenticul port popular, au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în recitărări de poezii și intonări de imnuri și cântări religioase și patriotice, în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni, ocrotitorii acestui așezământ monahal.
La momentul cuvenit, Chiriarhul Dunării de Jos a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu prilejul Duminicii Migranților Rmâni, intitulat "Iubirea de biserică și neam întărește comuniunea românilor de pretutindeni”.
La final, pelerinii au fost invitați la agapa frățească oferită în pădurea situată lângă biserica cea nouă a mănăstirii, unde au fost împărțite pachete cu hrană.
***
Începând din anul 2012, ca urmare a unei Hotărâri a Consiliului Local, comuna Cerțești a intrat sub ocrotirea spirituală a Sfinților Martiri Brâncoveni.
Situată între localitățile Cerțești și Cârlomănești, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomănești este un punct de interes religios reașezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile județene 251A Tecuci – Corod și 251B Corod – Cerțești.
Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârșitul secolului al XVII- lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamț, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.
La 1809 mănăstirea este menționată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distruspă de eteriști și de turci, călugării fiind nevoiți să fugă.
Puținii monahi rămași au schimbat cu cca 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă și astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioșii din localitățile din satele Cârlomănești și Cerțești. La 1957 biserica este trăsnită, incendiată și apoi părăsită, în ruină.
Viața monahală este reluată în anul 1997, când Chiriarhul Dunării de Jos hotărăște reînființarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalță astăzi o biserică nouă și un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii și odihna într-un loc al liniștei binecuvântate.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 5441, Ultimul acces: 2020-10-01 20:29:20

»  Mănăstirea Cârlomănești din județul Galați și-a cinstit ocrotitorii (2013-08-19)

 Închide 

Mănăstirea Cârlomănești din județul Galați și-a cinstit ocrotitorii

[2013-08-19]
Mănăstirea Cârlomănești din județul Galați, închinată Sfântului Ierarh Nicolae și Sfinților Martiri Brâncoveni, atestată pentru prima dată la 25 aprilie 1445, și-a sărbătorit, la 16 august 2013, hramul. Zona de nord a Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost îmbrăcată în bucurie, odată cu venirea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, împreună cu preoții și credincioșii, în vatra uneia dintre cele mai vechi mănăstiri din sudul Moldovei, pentru slujba Sfintei Liturghii de hram, informează Ziarul Lumina.
Imediat după praznicul Adormirii Maicii Domnului cinstim un alt moment cutremurător pentru toată creștinătatea, petrecut acum 299 de ani. În 15 august, anul 1714, Constantin Vodă Basarab Brâncoveanu, capul Țării Românești, împreună cu cei patru prinți copii ai lui, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și cu consilierul și ginerele lui, Ianache, au fost martirizați prin decapitare în orașul Istanbul, vechiul Constantinopol, din porunca sultanului, în prezența tuturor autorităților reprezentative ale Imperiului Otoman, dar și a delegaților ambasadori pe lângă Înalta Poartă.
În cuvântul de învățătură rostit după Sfânta Liturghie, IPS Casian a vorbit despre martiriul Sfinților Brâncoveni: „Voievodul împlinea 60 de ani, iar doamna Marica sărbătorea ziua onomastică. La București trăgeau clopotele, iar la Istanbul tăiau iataganele capetele voievodale. Toată lumea a tăcut. A fost o perpetuare a distracțiilor din arenele romane din timpul împăraților persecutori de până la Sfântul Constantin cel Mare. Cutremurătoarea jertfă a tatălui care vede cum cad capetele copiilor pentru lege, neam și credință este fără precedent. Dar crucea pe care a primit-o o duce până la capăt. Și le cere copiilor să se înarmeze cu sabia răbdării. Singur, ca un miel spre junghiere, după ce și-a jertfit mielușeii, s-a așezat în fața călăului care i-a tăiat capul“.
Preacuviosul arhimandrit Epifanie Bulancea, de la Mănăstirea Măgura Ocnei din județul Bacău, unul dintre donatorii și binefăcătorii Mănăstirii Cârlomănești, și-a manifestat bucuria de a participa, pentru al șaptelea an consecutiv, la hramul așezământului monastic aflat în vecinătatea plaiurilor sale natale. De asemenea, un grup de 60 de credincioși din Parohia Pogonești, județul Vaslui, în frunte cu părintele paroh Vasile Mihăiță Maximoiu, au venit în pelerinaj la hramul Mănăstirii Cârlomănești, una dintre enoriașe fiind originară din comuna gălățeană Cerțești.
Credincioșii prezenți la hram au ascultat balade, cântece și poezii închinate Sfinților Martiri Brâncoveni, interpretate de copiii din parohiile Brătulești și Liești care, îmbrăcând frumosul port național, păstrează datina străbună peste ani. Cu toții s-au îndreptat, după slujbă, spre adăpostul pădurii de salcâmi plantați de călugării mănăstirii în jurul așezământului, unde au fost împărțite 2.000 de pachete cu hrană de post.
Părintele Gheorghe Joghiu, protopop de Tecuci, a declarat: „Mănăstirea Cârlomănești, cu hramul Sfinților Martiri Brâncoveni, a primit cu bucurie pelerinii, preoți și credincioși din zonă, la această mare sărbătoare duhovnicească. În anul închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena, IPS Arhiepiscop Casian a arătat legătura dintre Sfinții Brâncoveni, mărturisitori și martiri pentru credința creștină, și evenimentul din urmă cu 1.700 de ani, când a fost așezat făgașul de manifestare religioasă în libertate, citind și tâlcuind credincioșilor prezenți textul Edictului de la Milan, așa cum s-a păstrat în literatura patristică“.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 8297, Ultimul acces: 2020-10-01 20:29:20


Nr. vizualizări:10556
Data ultimei vizualizări:2020-10-01 20:29:21
Data actualizare:2006-03-21 04:22:25
Data încărcării:2006-03-21 04:22:25
Nr. Mesaje:1
Ofertă:
(2011-01-26)
lucrez metanii de mana, cruciulite pentru masini, cruciulite de gat si multe alte obiecte bisericesti
http://metaniereimpletite.blogspot.com/
@yahoo.com
Nr. Fotografii:19
Fotografi:Voluntar: 13, edj.ro: 5, internet: 1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 79

Vedere din față
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-14
Contor: 86

Vedere din spate
Foto: edj.ro

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 58

Vedere din lateral
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-14
Contor: 89

Vedere de ansamblu
Foto: edj.ro

Data: 2012-06-13
Contor: 184

Stampă
Foto: internet

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 59

Chilii
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 57

În pelerinaj
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 42

Curtea interioară
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 39

Picture 047
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 45

Picture 048
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-14
Contor: 59

La Hram
Foto: edj.ro

Data: 2012-06-14
Contor: 71

La Hram
Foto: edj.ro

Data: 2012-06-14
Contor: 63

La Hram
Foto: edj.ro

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 57

Cupola turlei
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 56

Interior
Foto: Voluntar

Data: 2012-06-26
Aparat: Canon Canon PowerShot A610
Contor: 65

Interior
Foto: Voluntar


Setul de Fotografii 2