Slatioara :: Biserica de Lemn - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica de Lemn
Slătioara
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Slătioara
Comună:Râșca
Județ:Suceava
Cod poștal:727469
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.arhiepiscopiasucevei.ro, www.cjSuceava.ro, sv.prefectura.mai.gov.ro
Preot:Vasile Bostan
Hram:Sf. Arh. Mihail și Gavril
Stil arhitectonic:Lemn
Detalii:În anul 1797, egumenul Chiril Râșcanul de la Mănăstirea Râșca - urmând pilda starețului Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care strămutase satele aflate în apropierea Mănăstirilor Neamț și Secu, pe motiv că satele strică moralul vieții ascetice - a cerut Divanului domnesc strămutarea satului Râșca de pe vatra mănăstirii. Domnitorul Constantin Ipsilanti a dat poruncă de strămutare a satului, Mănăstirea Râșca fiind obligată să-i despăgubească pe săteni de cheltuiala de casă și de strămutare și să le dea alt teren de pământ pe moșia mănăstirii, unde să-și construiască case.
O parte dintre săteni s-au mutat peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le-a construit acolo Biserica "Sf. Voievozi". O altă parte din săteni au ajuns până în localitatea de astăzi Slătioara, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor religioase din Ardeal care au întemeiat satul Buda, pe care au denumit-o după capitala Regatului Ungariei, orașul Buda (astăzi Budapesta) .
De-a lungul timpului, în această biserică au slujit atât ieromonahi de la Mănăstirea Râșca, cât și preoți de mir. Pe o Evanghelie tipărită în 1794 există următoarea însemnare: “Aceasta Sfântă Evanghelie s-a cumpărat de satul Valea Slatinei, prin osteneala preotului Constantin și prezbitera sa Maria, ca să fie pomeniți. Decembrie, 1805. ”
Deoarece comunitatea ortodoxă din sat era destul de redusă numeric, biserica de lemn din Slătioara a funcționat până în anul 1930 ca filie a Parohiei Râșca. Pe măsură ce populația a crescut numeric și după adoptarea calendarului îndreptat în Biserica Ortodoxă Română în anul 1924, a devenit necesară înființarea unei parohii ortodoxe în satul Slătioara, cu un preot stabil.
La inițiativa învățătorului Vasile Gh. Ciocan din Slătioara care a efectuat toate demersurile necesare și a obținut aprobarea forurilor competente (Ministerul Cultelor și Mitropolia Moldovei) , la data de 1 ianuarie 1930, Biserica Slătioara a devenit Parohia Slătioara, care urma să aibă jurisdicție asupra a trei sate: Slătioara, Buda și Dumbrăveni.
Între anii 1931-1935, parohul Ilie Anisescu a construit casa parohială și turnul clopotniță din lemn. Biserica și turnul clopotniță au fost restaurate în perioada 1957-1964 de către arhimandritul Macarie Brabete.
În perioada 2000-2011 biserica a fost complet reconstruită, conform originalului, de către preotul paroh Vasile Bostan care conduce parohia Slatioara din 1979. De menționat că tot sub conducerea dumnealui s-a construit alături o mare biserica (manastire) din zid, cu același hram. Din vechea biserica s-au pastrat geamurile, icoanele catapetesmei (din 1848) și ușile împărătești. Biserica este facută din barne de brad îmbinate ”în cheotori”, pe temelie de piatră, dar acoperișul de draniță a fost înlocuit cu unul mai rezistent din tabla. Biserica a fost tencuită în interior cu lut și apoi pictată integral, în tehnica frescă, de prezbitera (slujitor bisericesc) Elena Bostan. În mica biserică de lemn slujbele se țin iarna, de la Sfinții Arhangheli (hramul, 8 noiembrie) , până în sâmbăta Floriilor.
Biserica de lemn din Slătioara este construită simplu, din bârne din lemn de brad îmbinate. Ea are o îănălțime de 9 metri. Biserica stă pe o temelie din piatră și este acoperită cu draniță. Lăcașul de cult nu este pictat în interior, ci doar tencuit cu mortar de var. Catapeteasma este realizată în anul 1848, având trei rânduri de icoane, pictate în acel an de ieromonahul Ilarie.
Turnul clopotniță al bisericii datează din perioada 1931-1935 când a fost construit de către parohul Ilie Anisescu.
În jurul bisericii se află un mic cimitir parohial, unde a fost înmormântat printre alții pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu (1 mai 1907 - 2 noiembrie 1985) , care a început pictura bisericii monumentale din Slătioara.
Ansamblul bisericii de lemn din Slătioara nu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, deși este mai vechi decât alte biserici de lemn din județ care au fost incluse pe listă.
Alte informații:Biserica de lemn din Slătioara este construită simplu, din bârne din lemn de brad îmbinate. Ea are o îănălțime de 9 metri. Biserica stă pe o temelie din piatră și este acoperită cu draniță. Lăcașul de cult nu este pictat în interior, ci doar tencuit cu mortar de var. Catapeteasma este realizată în anul 1848, având trei rânduri de icoane, pictate în acel an de ieromonahul Ilarie.
În jurul bisericii se află un mic cimitir parohial, unde a fost înmormântat printre alții pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu (1 mai 1907 - 2 noiembrie 1985) , care a început pictura bisericii monumentale din Slătioara.
Ansamblul bisericii de lemn din Slătioara nu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, deși este mai vechi decât alte biserici de lemn din județ care au fost incluse pe listă.
Nr. vizualizări:5373
Data ultimei vizualizări:2024-03-29 05:03:54
Data ultimei actualizări:2018-11-20 12:46:11
Data încărcării pe sit:2006-07-06 06:45:16
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2009-06-25
Aparat: Canon Canon DIGITAL IXUS 750
Contor: 146

Vedere din lateral
Foto: Cezar Suceveanu