Manastirea Neamt - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mânăstirea Neamț
Mânăstirea Neamț
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Mânăstirea Neamț
Comună:Vânători-Neamț
Județ:Neamț
Cod poștal:617502
Persoană de contact :Arhim. Benedict Sauciuc
Telefon :0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @mmb.ro
Adresa web Biserica:neamt.mmb.ro
Adrese utile:www.mmb.ro, www.VinatoriNeamt.ro, www.cjNeamt.ro, www.prefecturaNeamt.ro
Preot:Arhim. Benedict Sauciuc
Hram:Înălțarea Domnului, Sf. Ioan cel Nou
Stil arhitectonic:Tradițional moldovenesc
Detalii:În tezaurul de valori ale patrimoniului istoric și cultural-artistic național, Mănăstirea Neamț ocupă un rol cu totul deosebit, întreaga sa existență conferindu-i aură de legendă și atributele unei vetre de viață spirituală ce se poate identifica în multe privințe cu însuși românismul medieval. Fiindcă această străveche lavră a monahismului din Moldova nu strălucește doar prin existența multiseculară, ci și printr-o neîntreruptă activitate pusă în slujba neamului și a credinței strămoșilor, nemurind pașii istoriei cu acele roade ale gândului și ale sufletului care înfruntă veșnicia și înnobilează dăinuirea noastră pe aceste plaiuri binecuvântate, sfințite prin jertfa generațiilor trecute și a oștilor de martiri.
După cum era și de așteptat în cazul unui așezământ cu o asemenea existență istorică, tradiția plasează faptele începutului în vremurile îndepărtate ale primelor grupuri de anahoreți, spre care doar legenda poate pătrunde. În lipsa unor documente care ar fi putut asigura date istorice precise, marea majoritate a cercetătorilor pledează pentru existența unei așezări monahale pe malul drept al Nemțișorului încă din secolul al XIV-lea, atunci când au apărut și târgul din apropiere și cetatea de pe Dealul Pleșu.
Nu întâmplător în veacul pomenit au poposit la Mănăstirea Neamț ucenicii cuviosului Nicodim, cel care a asigurat organizarea cenobitică a marilor așezăminte monastice din Țara Românească, aducând cu ei un și mai puternic suflu de viață isihastă. În orice caz, la 7 ianuarie 1407, când Alexandru cel Bun și Mitropolitul Iosif emit un important document de cancelarie, Mănăstirea Neamț constituia deja o puternică și cunoscută vatră monahală din moment ce a fost pusă sub ascultarea aceluiași egumen (Dometian) împreună cu Mănăstirea Bistrița, alt important centru al spiritualității românești.
Se pare că în preajma unei vechi bisericuțe de lemn, Petru I Mușat (1375-1391) a ridicat aici primul lăcaș de piatră cu hramul "Înălțarea Domnului", la finalizarea și la înzestrarea căruia au mai contribuit și ceilalți voievozi Mușatini de la sfârșitul veacului al XIV-lea. Este adevărat că cercetările arheologice efectuate în incinta mănăstirii nu au oferit rezultate concludente pentru a confirma această ipoteză, dar numeroasele însemnări și celelalte referiri documentare mai târzii, la care se adaugă izvorul trainic al tradiției, nu lasă nici o umbră de îndoială în a considera Mănăstirea Neamț ca fiind ctitoria cea mai veche și cea mai importantă a primilor Mușatini.
Alexandru cel Bun (1400 - 1432) , deși a păstrat în centrul atenției propria ctitorie de la Bistrița, a fost mereu aproape și de nevoile Mănăstirii Neamț pe care a întărit-o și a înzestrat-o, cu mărinimia-i cunoscută. Din punct de vedere constructiv, lui i se datorează unele lucrări de reparații la biserica de piatră a lui Petru I, partea inferioară a turnului-clopotniță și mai multe clădiri ce fac parte din incinta așezămâmtului: chilii, turnuri de apărare, arhondaric etc.
Trecerea anilor și unele evenimente din a doua jumătate a secolului al XV-lea au marcat puternic așezământul monastic de la Neamț. Catastrofalul cutremur din 1471 s-a soldat cu mari distrugeri în întregul complex, afectând și biserica mare. Dezastrul a fost desăvârșit, după cât se pare, de oștile lui Mahomed al II-lea, care, în vara anului 1476, neputând cuceri Cetatea Neamț, s-au "răzbunat" asupra târgului și a mănăstirilor din jur. Cert este că, după 1480, vechea biserică de la Neamț se afla într-un asemenea stadiu de degradare încât Ștefan cel Mare nu a mai considerat posibilă restaurarea acesteia, preferând să ridice aici un nou lăcaș de închinăciune, ce s-a sfințit la 14 noiembrie 1497.
Deși a avut o existență zbuciumată, ca și întreaga istorie a poporului nostru, și a fost în repetate rânduri prădată și incendiată, Mănăstirea Neamț nu a încetat nici un moment să se afirme ca centru reprezentativ al monahismului românesc. Relațiile sale duhovnicești cuprind nu numai teritoriile locuite de români, indiferent de apartenența statală a acestora, ci și unele zone mai îndepărtate ale ortodoxiei, străbătând până în Bulgaria și Serbia, până la Sfântul Munte și la Constantinopol sau până la Kiev și Moscova. La Neamț au trăit și s-au format reprezentanți de seamă ai bisericii românești, cu o însemnată contribuție în organizarea, consolidarea și afirmarea ortodoxiei în această parte a Europei, dar și în păstrarea ființei noastre naționale.
Este o listă realmente impresionantă, ce cuprinde nume de rezonanță în viața spirituală, din care nu lipsesc Grigore Țamblac, Mitropolitul Iosif Teoctist I (sfătuitor al lui Ștefan cel Mare între anii 1457-1470) , Teoctist al II-lea (Mitropolit al Moldovei până în 1528) , cronicarii Macarie și Eftimie, stareții Silvan, Ioasaf, Pahomie și Paisie Velicicovschi, iar mai recent, Nicodim Munteanu, cel de-al treilea Patriarh al României, Nestor Vornicescu, Mitropolit al Olteniei și Teoctist Arăpaș, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Evocând istoria acestui tezaur de suflet românesc ai totdeauna sentimentul întoarcerii în trecut și al participării nemijlocite la atâtea veacuri de credință și de fapte, în care, după cum scria Gala Galaction, o întreagă lume de . . . voievozi și vlădici, coconi și jupânițe, soli străini și călugări din toate lavrele creștinătății care au trecut pe aici și au dus cu ei renumele Moldovei și al Mănăstirii Neamț.
Alte informații:După ce lăsăm în urmă ultimele case din Vânători și străbatem "Braniștea" în care au crescut în egală măsură copaci și legende, abandonăm șoseaua principală îndreptându-ne spre rezervația "Dragoș Vodă" (DJ 155 C) și mai departe, către Mănăstirea Neamț, cea mai veche și cea mai importantă așezare monastică a Moldovei.
În general, bisericile construite în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care au definit în arhitectura noastră medievală așa numitul stil moldovenesc, pot fi grupate din punct de vedere constructiv în trei categorii:
biserici de plan dreptunghiular cu bolți cilindrice cuprinse sub un singur acoperiș (Bălinești, Volovăț, Dolheștii Mari) ;
biserici de plan dreptunghiular cu un singur acoperiș dar cu mai multe cupole dispuse în filă (Piatra Neamț, Războieni, Borzești, Arbore, Reuseni) ;
biserici cu plan trilobat, cu turla pe naos și acoperiș fragmentar (Bacău, Voroneț, Pătrăuți) .
Singura biserică ridicată de Ștefan cel Mare ce nu se încadrează în nici una din aceste categorii este cea de la Mănăstirea Neamț, un adevărat unicat arhitectural care constituie . . . cel mai reprezentativ monument al arhitecturii din timpul domniei marelui voievod, nu numai ca plan și structură, dar și ca mod de decorare a fațadelor (Prîsnea C) . De fapt, ea reprezintă apogeul unei epoci de rodnică activitate constructivă și o sinteză stilistică ce constituie un model, deschizând larg porțile viitorului în acest domeniu.
Monumentala construcție a Bisericii "Înălțarea Domnului", care și-a recăpătat înfățișarea originară prin lucrările de restaurare din 1954-1961, îmbină într-un tot unitar elementele de bază întâlnite la celelalte ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (pronaos, naos, altar și abside) cu altele noi (pridvorul și gropnița) . A rezultat un edificiu de certă originalitate, care se individualizează în epoca pe care o reprezintă prin planul său dezvoltat, prin dimensiunile și proporționalitatea sa. Sunt cu totul remarcabile soluțiile ingenioase, de maximă eficiență, cu ajutorul cărora s-a realizat sistemul de boltire, preluarea presiunii asupra zidurilor și delimitarea spațiilor interioare - după cum frapează echilibrul și eleganța întregului ansamblu, cursivitatea liniilor, acuratețea ancadramentelor și a portalurilor monumentale sau plasticitatea copertinelor din piatră de talie ce delimitează soclul masiv de restul zidăriei.
Din pisanie: „Doamne Hristoase, primește casa aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul tău, întru slava și cinstea sfintei și slăvitei Tale Înălțări de la pământ la cer; și Tu stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum și până în veac. Ioan Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a binevoit a începe și a zidi casa aceasta întru rugă sieși și doamnei sale Maria și fiului lor Bogdan și celorlalți copii ai lor; și a sfârșit-o în anul 7005 (1497) ; iar al domniei sale anul al 40 și unulea curgător, luna noiembrie 14. ”
Donatiile (sponsorizarile) se pot face in contul:
Cod IBAN RO92RNCB0199005312880001
Deschis la Banca Comerciala Romana - Sucursala Targu Neamt,
Cod Monument:NT-II-a-B-10629
Nr. vizualizări:41295
Data ultimei vizualizări:2021-10-28 07:02:08
Data ultimei actualizări:2016-07-26 11:34:46
Data încărcării pe sit:2006-03-20 23:36:02
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2008-12-03
Contor: 167

Vedere de ansamblu
Foto: Yair Karelic