Halmagiu :: Biserica Ortodoxa Voivodala - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica Ortodoxă Voivodală
Hălmagiu
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Hălmagiu
Comună:Hălmagiu
Județ:Arad
Adresa:strada Avram iancu nr 31
Cod poștal:317160
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.episcopiaaradului.ro/organizare/protopopiate/protopopiatul-sebis, www.episcopiaaradului.ro, www.primariaHalmagiu.ro, www.cjArad.ro, www.prefecturaArad.ro
Preot:Bacoș Cristian-Mihaiță
Hram:Adormirea Maicii Domnului
Stil arhitectonic:Romanic
Detalii:Dar cea mai veche biserică existentă azi este construită în acelasi stil cu bisericile din comunele Ribita si Criscior, judetul Hunedoara, datând probabil din secolul al XIV-lea. Si aici sau întreprins mari lucrări pentru consolidarea constructiei, descoperindu-se sheletele celor îmormântati în exteriorul si interiorul bisericii, ba chiar în altar (în secolul al XVI-lea) precum si obiecte si podoabe de cult funerar.
Unii cercetători cred că biserica a fost construită pe la sfârsitul secolului al XIII-lea (Vezi NOTA 5) si că planul tipic romanic, frecvent la bisericile vechi din judetul Hunedoara (Strei, Sântămăria-Orlea) , elevatia sobră, cu ferestre mici semicirculare, precum si materialul din care este construit (piatră de râu legată cu mortar de var frecvent întrebuintat în perioada romanică) , apoi iconostasul din piatră, pledează pentru ridicarea ei în ultimele decenii ale secolului al XIII-lea.
Istoriografia recentă situează însă data zidirii bisericii între sfârsitul secolului al XIV-lea si începutul secolului al XV-lea. (Vezi NOTA 6)
Săpăturile efectuate între anii 1973/74 au permis cercetătorilor să tragă cocluzia că biserica datează, cel mai târziu, din a doua jumătate a secolului al XIV-lea (Vezi NOTA 7) si că este o biserică voievodală (Vezi NOTA 8) . Care voievod a fost cititorul ei încă nu se stie. Date scrise în legătură cu această biserică le avem numai din anul 1752, când în Hălmagiu se dădeau lupte puternice împotriva unirii cu biserica romano-catolică, anume din petitia adresată de către românii ordodocsi din districtul Hălmagiului către mitopolitul sârb Pavel Nenadovici, 7 decembrie 1752.
De aceasta biserică se leagă evenimentele memorabile ale halmagenilor si locuitorilor satelor din jur în luptele dârze ce le-au purtat pentru apărarea credintei străbune.
Dar, asa cum s-a arătat în capitolul cu privire la istoria localitătii, desi în urma cercetărilor făcute de comisia compusă din consilierul aulic Martin Seeberg, judele regesc de tablă Emerik Miske, potopopul Avram Pop din Daia, arhimandritul Moise Putnic si Wolfgang Cserey, între 12-19 mai 1754, s-a stabilit că populatia din districtul Hălmagiului nu a trecut la uniti, comisia hotărând ca biserica să rămână în mâna celor 34 de cetăteni care, constrânsi de administratorul Tatay Samum au semnat actul de aderare la unire, în ziua de 10 decembrie 1751.
Zadarnice au fost încercările localnicilor, prin memoriile adresate mitropolitului sârb Pavel Nenadovici, de a redobândi această biserică, căci împărătasa Maria Tereza a hotărât ca biserica să rămâna pentru totdeauna unitilor, si a rămas până în anul 1948, când a revenit iarăsi ortodocsilor (după 192 ani) , în baza actului de reîntregire a bisericii romane.
Biserica are forma unei nave dreptunghiulare, tavanita, altar patrat boltit în semicilindru si turn clopotnita spre vest.
Alte informații:Din sirul de figuri ce au împodobit interiorul bisericii s-au păstrat doar câteva în stare mai bunî printre care douî la ferestrele din partea de miazîzi si una pe peretele dinspre miazînoapte. Aceasta reprezintî doi tineri ce închinî fecioarei Maria această biserică, hramul bisericii fiind Adormirea Maicii Domnului. Bărbatul este zugrăvit într-o mantie albastra iar femeia într-o mantie de culoare galben-auriu. Se crede ca acestia au fost ctitorii bisericii.
Pe peretele dinspre miazăzi se mai vad urmele unei picturi din ceea ce s-a numit "Sirul voievozilor", iar în altar se mai văd două chipuri de îngeri cu profil feminin deosebit de reusit.
Tot cu ocazia lucrărilor din anii 1973/74 s-au descoperit ferestrele originale si o usa în stil gotic în peretele dinspre miazăzi având înăltimea de 1, 90 m lătimea de 0, 90 m. Se crede că usa ar reprezenta intrarea principală în biserică.
După aceasta data atât biserica cât si turnul au fost acoperite cu tabla în forma de sindrila, iar lucrarile de decapare a picturilor de sub stratul de tencuială au fost suspendate. Se asteaptă cu mare interes continuarea lucrărilor si descifrarea unor inscriptii ce ar putea furniza noi si interesante date în legătură cu data exactă a construirii bisericii si, poate, a cunoasterii ctitorilor ei.
Cert este, în prezent, că această biserică este cel mai vechi monument arhitectonic din aceste locuri si o dovadă a unui înalt nivel de viată artistică si culturală în evul mediu, precum si o permanentă prezentă românească.
Cod Monument:AR-II-m-A-00608
Nr. vizualizări:3315
Data ultimei vizualizări:2021-04-10 20:10:40
Data ultimei actualizări:2016-11-14 09:23:09
Data încărcării pe sit:2005-09-14 11:52:33
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2017-03-23
Contor: 164

Vedere de ansamblu
Foto: Țetcu Mircea Rareș