Aita Mare :: Biserica Sf. Gheorghe - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica Sf. Gheorghe
Aita Mare
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Aita Mare
Comună:Aita Mare
Județ:Covasna
Cod poștal:527005
Persoană de contact :pr. Iustin Garleanu
Telefon :0742... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @yahoo.com
Adresa web Biserica:parohiaaitamare.blogspot.com
Adrese utile:www.episcopiacvhr.ro, primariaAitaMare.ro, www.KVmt.ro, www.prefecturaCV.ro
Preot:Iustin Garleanu
Hram:Sf. M. Mc. Gheorghe
Stil arhitectonic:Neobizantin
Detalii:Centru de comuna, satul Aita Mare este situat la 37 km de Sf. Gheorghe si 15 km de Baraolt. Se intinde pe terasa bogata in frumuseti naturale formata de raul Olt (pe malul drept al acestuia) si rauletul Aita, pe marginea vestica a muntilor Baraoltului, in partea de nord-vest a bazinului Barsa, la altitudine de 496 m.
Prima atestare documentara: 1332, Sacerdos de Ahch.
Denumiri istorice romanesti: 1787, Maréusá [Mare Usa]; 1850, Ajtou [Aitau]; 1854, Aitonu Mare.
Aita Mare a facut parte din linia de fortificatie menita sa stavileasca incursiunile turcilor si ale tatarilor, linie ce porneste de la Racosul de Jos, si continua cu Aita Mare, Belin, Ilieni si Ozun. Numele familiei Olah (Romanul) apare mentionat in documente in Aita Mare in sec. XVII. Nobilitatea lor se bazeaza pe stravechile drepturi secuiesti. La sfarsitul acestui secol comunitatea romaneasca depasea 100 de membri.
In lustra din 1614, sunt conscrisi si urmatorii capi de familie din Aita Mare: Olah Janos, Rad Janos, Olah Balint, Olah Pall (primpili) . Un document din 1627 pomeneste pe Blasiu Romanul (Olah Balos) , din Aita Mare. La 1629, un Ioan Rad este mentionat proprietar de pamant in aceeasi localitate.
Documente din 1631 amintesc de Matei Romanul (Olah) si Bucur Romanul (Olah) , locuitori din Aita Mare. In 1634 este pomenit un Petru Moldovanul (Moldvay) , care era din Moldova, si pe care un nobil din Aita a vrut sa-l lege iobag al sau. Ioan Rad, primipil din Aita Mare, este mentionat intr-un document din 1639. Documente din 1641-1648 pomenesc pe Pavel Romanul (Paul Olah) , puscas (pixidarius) , iar in 1648 pe iobagul roman Oprea (Olah Opra) din acelasi sat, victima a unei silnicii intamplate de sarbatoarea Bobotezei anului 1647.
In 1651 este pomenit pastorul de oi Raduly, iar in 1652 iobagul Olah Kelemen. Un Ioan Romanul (Olah) , primpil de 53 de ani, figureaza ca martor intr-un proces din 1681. Iobagul Radu Cristian (Kerestely Raduly) , este amintit intr-un alt proces din 1687, iar Teodor Romanul (Olah) intr-un proces din 1689, toti locuitori in Aita Mare.
Conscriptia romanilor din Trei Scaune din 1699 inregistreaza in Aita Mare 23 capi de familie, din care un morar si un blanar: Balas Molnar, Urika Istvan si Janos, Czifra Istvan si Janos, Gurguly Mate si Istvan, Molduvai Gyorgy, Pakular Opra, Csonka Istvan, Racz Istvan, Csoka Todor, Ugato Andras, Pustai Janos, Mezosegi Janos, Szocs Istvan, Olah Demeter, Mihaly, Peter, Miklos si Janos. Un Ioan Rad din Aita Mare figureaza intr-un document din 1735. In conscriptia din anul 1820, figureaza urmatoarele nume de romani: Abrahamus Sorban, Joannes Morutz, . eodorus Báts, Joannes Groza, Stephanus Gurguly, Joannes Musan jun. , Serban Bokor, Joannes Puli.
Austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld mentiona, in Lexikon-ul sau aparut la Viena in 1839, ca localitatea Aita Mare este locuita de secui, de graniceri secui si de romani. La intoarcerea de la Adunarea de la Blaj, din 1848, preotul Mihai Cichi din Aita Mare a fost prigonit, fiind nevoit sa se refugieze.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, locuitorul Ioan Negru din Aita Mare, cumparandu-si o casa, n-a putut - la interventia avocatului dr. Ferenczi Geza - sa faca transcrierea pe numele sau, pana nu si-a lepadat religia si nu si-a schimbat numele in Fekete Janos.
La Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a fost prezenta si o delegatie din Aita Mare, asa cum ne arata procesul verbal si credentionalul cercului electoral Aita Mare,
incheiat in noiembrie 12/25. "Proces-verbal.
Adunarea electorala, desfasurata in 15/25 noiembrie 1918 sub conducerea preotului paroh Vasile Barbier, a ales ca delegati pentru Alba-Iulia pe: Gheorghe Pakular, David Pakular, Ioan Serban, Gheorghe Solcoiu, Ioan Ardelean; barbati de incredere: Pap Dumitru, David Sibianu, Victor Bucsa, Andrei Bucsa invatator pensionar, Neculai Pecular, Iosiv Pacular, Teodor Gabor, George Istrate".
Locuitorii comunei au legaturi traditionale cu Brasovul, cu localitatile din Tara Barsei si cu cele din Tinutul Baraoltului.
Arhiva parohiei ortodoxe a fost jefuita si arsa in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Primul lacas de cult atestat documentar a fost o bisericuta din barne, avand si o casa parohiala in stare buna. Biserica veche de lemn s-a aflat pe intravilanul nobilului Zathureczky. In 1796, preotul Gheorghe Baci din Aita Mare, este mutat la Canta-Tg. Secuiesc. Peste un an, in 1797, Aita Mare (Nagy Aita) , figureaza intr-un tablou cu bisericile ortodoxe romanesti din Protopopiatul Haromsecului. Preot paroh al acestei biserici era, in 1807, Popa Nicolae-Popovici cel Batran. In acelasi an, documentele consemneaza o donatie din partea a sapte familii pentru "scoala cea normaliceasca", familii intre care: Petre Timarul, Bucur Serban, Gheorghe Sibianu, Solomon Gociman, Adam Adobrei.
Intre anii 1866-1868, langa drumul principal, in fata scolii comunale s-a ridicat o noua biserica, din zid, de catre un anume zidar Mercel, urmasii acestuia schimbandu-si numele in Benedek. Aceasta biserica, cu hramul Sf. Nicolae, este inscrisa azi pe lista monumentelor istorice. Prezinta un plan dreptunghiular, cu altarul putin decrosat, semicircular, avand spre vest un pitoresc pridvor deschis, cu arcade. De-a lungul vremii, biserica veche a fost jefuita de cateva ori, fiind lasata in parasire si complet deteriorata. Dupa construirea bisericii noi, in 1937, biserica veche a fost folosita drept capela mortuara.
Inventarul parohiei, in anul 1868, cuprindea:
"Locu casii parohiale 48/8 stanjini; o gradinita a bisericii 16/7 stanjini; un loc de semanatura in camp al bisericii 33/4 de stanjeni, daruit de sat".
In inventar mai figureaza:
"1. Biserica cu ingropatoria 21 stenj; Casa Parochiala cu curte are 8 stj; La Biserica se afla un rand de vesminte preotiesti, materia de cartonu; Un rand de vase de prestol si sertfelnicu
dinpreuna cu sf. Antimisu, 2 sfesnice de arama, Potiru si cele trebuinciose la el, sfintele Icone 10 darabe, unu Praporu, o cadelnitie si 2 cruci de lemnu; Clopote 2 si o toaca de fieru. Sa folosescu cartile de la Beserica din Közep Aita [Aita Medie]. S-au datu, Nagy Aita, 21 Maiu 868. L. S. Alesandru Maerusianu m. p. , paroh Ioanne Sibianu, epitrop Mihai Pozna, Jurat"
Cimitirul vechi din Aita Mare se afla, in 1868, pe un pamant daruit de un secui pe nume Benko. Biserica mai avea o candela, un Molitvelnic, un Chiriacodromion, daruite de Gergelj Gyorgy .
In inventarul din 1872 sunt cuprinse: biserica (construita in anul 1866) , casa parohiala (construita in anul 1835) , obiecte de cult (intre care doua lustre, 10 sfesnice, doua clopote) ,
vesminte, 28 carti, manuscrise si alte "lucrari sfintite bisericesti".
Obstea credinciosilor si-a constituit "Fondatiunea Bisericii", care avea ca scop "acoperirea speselor acesteia". Preot paroh era Alecsandru Ciuncan, iar consiliul parohial era format din: Marucz David, epitrop, Pozna Gyorgy, David Sebeni sen. , David Sebeni jr. , Gosman Gyorgy si Sebeni Gyorgy. La 1888, de parohia Aita Mare apartineau si filiile Aita Medie, Aita Seaca, Baraolt, Bodos, Capeni si Miclosoara.
Una din nazuintele comunitatii romanesti din Aita Mare, dupa 1 Decembrie 1918, a fost zidirea noii biserici in centrul localitatii. Piatra de temelie a acesteia a fost pusa de primul patriarh al Romaniei, Miron Cristea, in luna iunie 1936. Prefectul judetului, Valeriu Bidu, si primarul satului, George Gociman, au sprijinit moral si financiar construirea bisericii.
Preotul Octavian Stoian din Baraolt a informat pe prefectul judetului cu aceasta ocazie, despre piedicile puse in calea sa in functionarea scolilor din Capeni, Bodos, Miclosoara, Batanii Mari. Evenimentul a fost mentionat in pisania bisericii, sub forma si cu urmatorul continut:
"Edificatu-s-a acest sfant lacas de inchinare in anul Domnului 1936-37, fiind Rege al Romaniei: CAROL al II. Arhiepiscop si Mitropolit al Ardealului: Dr. Nicolae Balan Protopresbiter al tractului Sfantu-Gheorghe: Aurel Nistor; Prefect al judetului Treiscaune: Dr. Valeriu V. Bidu si Corneliu Nastase; Primpretor; N. A. Tomulese, Notar: Milea Gheorghe; Primar: Gociman Gheorghe. Preot: Ioan Bunus - Primepitrop: Pozna Mihai. Cantaret: Bucur Ioan.
Consiliu parohial: Pop Aron, Pop Ioan, Sibianu David, Maerusan Alexandru, Puia Gheorghe, Ghimesi Stefan, Halmagean Gheorghe, Rusu Vasile, Pacurar Iosif croitor, Pozna Ioan. Supleanti: Pacurar Iosif, tamplar, Serban Ludovic, Ciucan Ioan. Secretar al comitetului parohial: Capsa Alexandru, invatator director.
Membrii ai adunarii parohiale: Ticusan Ioan, Ioszi Pop Ioan, Sibianu Mihai, Gociman Gheorghe, Marut Ioan, Sibianu Alexandru, Marut Ioan junior, Sibianu Gheorghe, Sibianu Ioan, Marut Mihai, Vancea Gheorghe junior, Vancea Gheorghe senior, Negru F. Ioan, Pozna Ioan, Ilies Gheorghe, Bucur Ioan, Petrea Alexandru, Ionas Nicolae, Hensel Ioan, Pozna Gheorghe, Pozna David, Pacurar Iosif junior, Ciucan Iosif, Pozna Mihai junior, Fulea Gheorghe, Dumitru Gheorghe, Roman Ioan, Clemente Alexandru, Marut Mihai. Paracliser:
Istrate Gheorghe. "
La 17 iulie 1938, biserica a fost sfintita de Mitropolitul Nicolae Balan impreuna cu un sobor de 15 preoti, in frunte cu protopopul Aurel Nistor. Noii biserici i s-au cumparat doua clopote, in timpul pr. Ioan Bunus. Biserica noua, cu hramul Sf. Gheorghe, este construita in stil bizantin, cu trei turle pe partea vestica si o cupola pe naos, avand baza treflata cu abside trilaterale. Este zidita din piatra, caramida, tigla, iar pe turnuri tabla zincata. Suprafata de zidire este de 128 mp. Specific bisericilor din Aita Mare si Aita Medie este ca, in locul clopotelului de pe Sf. Masa, se foloseste un clopot de 4- 5 kg, care se afla montat pe partea interioara a iconostasului (spre altar) . Iconostasul este facut din lemn de stejar sculptat, avand doua randuri de icoane pe el. Pictura a fost facuta de Iosif Csiki si Pavel Gaspar din Odorhei. Arhitectul care a intocmit planurile constructiei a fost Iulei Ironim, iar antreprenor Gaspar Iosif din comuna Apata, judetul Brasov.
Casa parohiala dateaza din anul 1884, fiind cumparata in 1891 de la credinciosul David Sebeni (Sibianu) cu suma de 950 fl.
Din patrimoniul bisericii fac parte: obiecte vechi de cult: clopotul mic (1787) - probabil de la biserica veche, Icoana celor 12 Apostoli, 10 icoane pictate in sec. al XIX-lea de un pictor necunoscut, pictate in ulei pe lemn, iar una pe panza. Privitor la obiectele de cult, aflam ca, de la aceasta parohie, s-au trimis doua carti si trei icoane din 1932, la Muzeul din Bucuresti, obiecte aruncate in podul bisericii vechi.
Sirul preotilor cunoscuti: 1735 - Gheorghe Baci; 1797 - parohie vacanta; 1807 - Nicolae Popovici cel batran; 1848- 1849 - "preotul a murit de frica (probabil un infarct) , iar oamenii au ratacit mult", spune un document zguduitor de epoca; Ieremia Neagovici (1853-1859) - hirotonit la 30 decembrie 1853 de Mitropolitul Andrei Saguna; Damian Bucsa (1860-1864) - hirotonit tot de Andrei Saguna; Alexandru Maierusianu (1864-1868) ; Alexandru Ciucan (1870-1906) - hirotonit de Andrei Saguna; P. Morusca (1906-1908) ; A. Triff (1909-1910) ; Pompeiu Trif (1911-1914) - nascut la Richisdorf (Tarnava Mare, azi jud. Sibiu) la 2 februarie 1883, hirotonit de Mitropolitul Ioan Metianu la 16 mai 1908; Timotei David (1915) - din Scoreiu (Fagaras) , hirotonit la 1 ianuarie 1915 de Ioan Metianu pentru Aita Mare, dar la 17 martie 1915 devine capelan in Scoreiu; Bucsa Miron (1915- 1918) - originar din Mercheusa (Tarnava Mare) , nascut la 23 septembrie 1895, hirotonit la 31 august 1915 de Ioan Metianu; Vasile Barbier (1918-1920) - originar din Brasov, nascut la 3 octombrie 1884, a fost invatator 13 ani, hirotonit la 21 aprilie 1918 de Mitropolitul Vasile Mangra; Bogdan Ioan (1923-1925) - nascut la 8 mai 1891 in Purcareni (Brasov) , a fost invatator 12 ani, hirotonit la 18 septembrie 1923 de Mitropolitul Nicolae Balan, cu ocazia unei vizite canonice facute in Lupeni; Ioan Bunus (1925-1965) - nascut la 4 iunie 1894 la Santu (comitatul Cojocna, azi judetul Mures) , hirotonit la 29 aprilie 1925 de Nicolae Balan (preotul Ioan Bunus, vorbind despre vechimea religiei ortodoxe in
aceasta comuna, amintea despre cercetarile efectuate de catre profesorul Gheorghe Popa-Lisseanu din Bucuresti in anii 1925-1926, cel care a cercetat crucile din cimitir descoperind inscriptii cu caractere chirilice; in timpul preotului Bunus s-a construit biserica si casa parohiala. In cei 40 de ani de pastorire, el a fost liderul spiritual, cultural si national al comunitatii, fapt pentru care a ramas in constiinta locala) ; Aurel Nitu (1966-1969) - hirotonit la 27 octombrie 1966 de Episcopul Emilian Antal, apoi se transfera la Ormenis (protopopiatul Rupea) ; Ioan Lupu - nascut la 5 octombrie 1931 la Bustenari (Prahova) , de unde a facut naveta duminica si in sarbatori la parohie, fiind hirotonit la 11 aprilie 1971 de Mitropolitul Nicolae Mladin; I. Hateganu (1975-1980) ; Aurel Gugu (1980-1989) ; Ioan Tamas - pr. administrator (1990- 1992) , Eugen Dragos - pr. administrator (1990-1995) ; Dan Zelinca (1995-1997) ; Alin Mihailescu (1998 - 2002) , Ioan
Roman (2002) .
Epitropi si cantareti: Mihai Pozna, Aron Pop, Ioan Pozna, Mihai Sibianu, Alexandru Bucur, Ioan Pop, Ioan Bucur, Ioan Hora.
Dupa Dictatul de la Viena (1940) , in biserica din localitate s-a tras cu pusca din biserica situata in cimitirul unitarian, care se afla pe un deal, iar credinciosii au fost trecuti cu forta la cultele maghiare. Au fost distruse crucile din curtea bisericii, cimitirul a fost profanat, iar casele romanilor au fost jefuite (ancheta jandarmilor maghiari a stabilit o paguba de 6. 000. 000 lei) . Preotul ortodox Ioan Bunus a fost izgonit in acelasi an. Caminul cultural al ASTREI a fost confiscat, iar Monumentul Eroilor Jandarmilor daramat.
Prin grija P. S. Ioan al Covasnei si Harghitei, in 1995 parohia a fost incadrata cu un tanar preot, iar biserica noua a fost reparata si pictata in exterior de catre Petru Gaspar, in anul 1997 si apoi a fost reparata casa parohiala. In anul 2000, Vladica Ioan a consolidat, reparat si restaurat biserica veche, cu ajutorul firmei S. C. Flora S. R. L. , condusa de ing. Marian Stiopul.
Inainte de 1918, elevii romani mergeau la scoala comunala din sat, cu limba de predare maghiara. Preotii ortodocsi, dupa 1848, dadeau ore de catehizare numai la cerere. Urmare a
Marii Uniri de la 1918, romanii din Aita Mare, dupa zeci de ani, au avut din nou invatamant in limba romana, asociatii culturale active, care, intr-un nou context, exprimau demnitatea nationala. Invatamantul de stat in limba romana infiintat in 1920 a continuat pana in 1989 (cu exceptia anilor 1940-1944) , cand clasele cu predare in limba romana s-au desfiintat, argumentandu-se ca numarul elevilor nu justifica mentinerea lor. In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi la sectia cu predare in limba romana 21 de copii, din care 10 in ciclul prescolar, 6 in cel primar, iar 5 in cel gimnazial.
In bogata activitate desfasurata de ASTRA in localitate (cercul local era condus de preotul Ioan Bunus) , se inscrie si construirea in anul 1938 a unui camin cultural. La 5 februarie 1939, ASTRA, in cadrul activitatii de culturalizare, a organizat in localitate un program cultural cu participarea corului Junimea din Sfantu-Gheorghe si a corului ASTREI din Aita Mare. La 3 septembrie 1939, in Aita Mare s-a tinut adunarea generala a despartamantului ASTRA Trei- Scaune. La acea data, in sat existau: un camin cultural, o biblioteca, un cor, o formatie de teatru, un monument al celor doi eroi jandarmi.
Cateva fotografii si memoria colectiva pastreaza vie vizita savantului Nicolae Iorga in localitate, din vara anului 1936.
Dupa 60 de ani (8 iunie 2000) , de Ziua Eroilor si a Inaltarii Domnului, in cadrul unei ceremonii, la care au participat Constantin Dudu-Ionescu, ministru de Interne, generali, ofiteri, oficialitati centrale, judetene (intre care prefectul Gheorghe Tatu) si locale, a fost dezevelit Monumentul Eroilor Jandarmi, refacut prin eforturile Comandamentelor de jandarmi Brasov (comandant, col. Vasile Salagean) si Covasna (comandant, col. Aurel Serb) . Monumentul reprezinta o cruce de marmura alba, pe soclul careia este scris urmatorul text: "In memoria eroilor jandarmi plutonier Tatu Ioan si sergent instructor Grindeanu Ioan, cazuti la datorie pe altarul patriei in anul 1921. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace! ". Cserei Farkas (1719-1782) , cancelar al Ardealului este nascut in Aita Mare. A fost prieten cu Episcopul Grigore Maior, pe care l-a ajutat sa nu fie intemnitat.
Printre alte personalitati nascute in localitate se afla si Episcopul unitarian Kriza Janos (1811-1875) , om de stiinta si literat, fost membru al Academiei Ungare, renumit prin culegerea poeziilor populare maghiare publicate in volumul "Vadrozsák" (Trandafiri salbatici) , publicat in 1864 la Budapesta. Lucrarea, una din primele culegeri importante de poezii populare secuiesti, este deosebit de graitoare pentru interferentele etno-culturale stabilite in decursul convietuirii
de secole intre romani si secui. Dupa aparitia sa, autorul a fost chiar acuzat ca a plagiat din poezia populara romaneasca, publicand, se spunea, "o culegere de traduceri". Invinuirile au fost facute de catre folcloristul roman Iulian Georgescu in ziarul budapestan Fovárosi Lapok (Foi din capitala) , dand nastere unei polemici care a fost numita "procesul Trandafirilor salbatici". In final, s-a ajuns la concluzia ca nu era vorba de un plagiat literar comis de Kriza Janos, adevaratul "vinovat" fiind similitudinile, interferentele dintre folclorul romanesc si cel secuiesc, care sunt asa de mari, incat uneori pot crea confuzii ca, precum si cea mentionata.
O alta personalitate nascuta in Aita Mare este si Mojszesz Frigyes (15. I. 1931 - 11. VI. 1987, Rupea) , istoric sportiv. A facut studiile medii la Colegiul Mikó, din Sfantu-Gheorghe (1950) . A publicat: Turneele olimpice de fotbal, 1908-1968 (cu 50 de caricaturi proprii, 1968) si Campionatele mondiale de fotbal 1930-1974 (1975) .
Kisgyörgy Zoltan (31 martie 1929) , nascut si el in Aita Mare, este autor de scrieri pe teme biologice. Publica articole de specialitate in Revista Medicala, Farmacia, Comunicari de botanica, Industria alimentara - Produse vegetale etc. Volume: Plante medicinale din flora montana a Bazinului Ciuc (Miercurea Ciuc, 1968) , Kovászna megye gyógynövényei (Din plantele medicinale ale judetului Covasna) , Sfantu Gheorghe (1971) .
Alte informații:Filie Aita Medie.
Dacă doriți să veniți în ajutorul nostru și să ne sprijiniți vă stăm la dispoziție cu următorul cont bancar:
BCR - Sfântu Gheorghe
Parohia Ortodoxă Aita Mare
RO84 RNCB 0124 0976 7511 0001
Nr. vizualizări:7895
Data ultimei vizualizări:2020-12-03 19:09:27
Data actualizare:2014-09-09 12:46:08
Data încărcării:2006-03-26 08:52:02
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2011-09-23
Aparat: NIKON E8800
Contor: 202

Vedere de ansamblu
Foto: Constantin Banciu