Curtea de Arges :: Ruinele Bisericii San Nicoara - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Ruinele Bisericii Sân Nicoară
Curtea de Argeș
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Curtea de Argeș
Județ:Argeș
Adresa:strada Sân Nicoară nr. 1
Cod poștal:115300
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.eparhiaargesului.ro, www.primariaCurteaDeArges.ro, www.cjArges.ro, ag.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Nicolae
Detalii:Biserica Sân Nicoară sau „Biserica Sf. Nicolae cel Mic“ din Curtea de Argeș (în maghiară Argyasudvarhely, în germană Argisch, în bulgară ĐŽĐČĐŸŃ€Đ”Ń† ĐœĐ°ĐŽ рДĐșĐ° ĐŃ€ĐŽĐ¶Đ”Ńˆ) cum o mai numeau localnicii, pentru a o deosebi de cea domnească, a fost clădită pe un platou înalt, probabil împreună cu prima curte domnească, la începutul secolului al XIV-lea.
Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Klára Dobokay, ca biserică catolică. Aceasta a fost a doua soție a voievodului Nicolae Alexandru. Unii istorici și arheologi propun chiar sfârșitul secolului al XIII-lea.
S-a numit și Biserica Doamnei. De fapt multe din locurile din jur au păstrat cuvântul ”doamnei” (Strada Doamnei, Valea Doamnei, Poiana Doamnei) . Numele de ”Sân Nicoară”l-a luat mai târziu de la numele unui preot care a slujit aici. A fost întreagă până la cutremurul din 1838, când s-au prăbușit două dintre turle. A rămas fără acoperiș, nu a mai fost întregită, ploile distrugând frescele.
Aici își avea așezarea, din anul 1381, Episcopia catolică de Argeș, sub domnia lui Radu I (1377-1383) , cu întâiul episcop Nicolae Antoni, urmat de alți trei episcopi, până la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Întărirea catolicismului în această perioadă, a avut loc și în sudul Dunării, nu doar în Valahia Transalpină, unde erau încă multe elemente romanice (vlahii sud-dunăreni) supuse unei puternice asimilări slavo-bulgare.
Cod Monument:AG-II-m-A-13655
Nr. vizualizări:4757
Data ultimei vizualizări:2024-06-18 10:32:28
Data ultimei actualizări:2015-11-16 13:41:14
Data încărcării pe sit:2006-05-24 20:10:45
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2024-03-10
Contor: 151

Vedere din față
Foto: Iulia Ghercă