Bucuresti :: Schitul Darvari - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Schitul Darvari
București
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:București
Județ:București și Ilfov
Adresa:strada Schitul Darvari nr. 3
Cod poștal:020473
Persoană de contact :Pr. Teofil Anastasoaie
Telefon :021 ... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @schituldarvari.ro @schituldarvari.ro
Adresa web Biserica:www.schituldarvari.ro
Adrese utile:www.arhiepiscopiabucurestilor.ro/, www.primariaSector1.ro, www.PMB.ro, www.prefecturaBucuresti.ro, www.cjIlfov.ro, www.prefecturaIlfov.ro
Preot:Eftimie Zeca
Stil arhitectonic:Tradițional muntenesc
Detalii:În tumultul din centrul Bucurestilor exista undeva, ascunsa de privirile trecatorilor preocupati de grijile vietii cotidiene, o oaza plina de liniste si spiritualitate. Este salasul în care câtiva tineri monahi îsi înalta rugile catre Dumnezeu, un loc despre care Parintele Nicolae Steinhardt (Delarohia) spunea ca “nu poate sa nu atraga prin gratia, micimea si linistea lui tupilata”.
Schitul Darvari a fost ctitorit în anul 1834, de catre Mihail Darvari si sotia sa Elena, nascuta in familia Buzestilor, care au cumparat de la ctitorii Bisericii “Icoana” – familia Babeanu – un teren în spatele acestei biserici. Aici, „cu cheltuiala dumnealui caminarului Mihalache Darvari, în zilele Mariei Sale Domnului Alexandru Ghica-Voievod, în 1834 August 10” – cum glasuia pisania de la intrare – a fost zidita o mica si modesta biserica din lemn, fara turla, cu hramul Învierii Sfântului Lazar, al Sfintilor Împarati Constantin si Elena si al Sfintilor Voievozi Mihail si Gavriil, ca loc de rugaciune pentru membrii familiei si apropiatii acestora. Curtea bisericutei a fost împrejmuita cu ziduri groase si înalte, iar în partea de nord si de vest au fost construite chilii, pentru adapostirea preotilor ce aveau sa slujeasca în noul lacas.
Un an mai tarziu, în 1835, familia Darvari a chemat aici 12 calugarite de la manastirile Pasarea si Ciorogârla, pentru a îngriji de biserica si pentru a cânta la slujbe. Vietuind în chiliile din jurul bisericii, ele au format in acest locas intaia obste monahala, prima stareta fiind, potrivit documentelor care dateaza din acea perioada, Maica Sofia, fiica unui boier din Câmpulung. Ea a cârmuit obstea nou formata în anii 1835-1846 si 1854-1859. În aceasta perioada slujbele au fost savarsite de preoti de mir.
În anul 1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost emisa si pusa in aplicare Legea secularizarii averilor manastiresti, prin care foarte multe mânastiri românesti, majoritatea „închinate” Locurilor Sfinte, au fost închise. Ca urmare, în anul 1865, calugaritele vietuitoare la Schitul Darvari au fost nevoite sa se intoarca la mânastirile Pasarea si Ciorogârla, iar mânastirea a fost închisa.
În 1869, Schimonahul Isaia de la Schitul Românesc „Prodromul” din Muntele Athos a cerut permisiune ctitorilor ca monahii prodromiti aflati în trecere prin Bucuresti, sa se adaposteasca în chiliile goale din jurul bisericii. Acesti calugari veneau adesea în tara pentru strângerea de ajutoare. În schimb, monahii se obligau sa savârseasca sfintele slujbe dupa rânduiala mânastireasca.
Astfel, în anii 1869 -1959, în Schitul Darvari au vietuit calugari prodromiti, fara însa ca acestia sa incheie vreun act cu ctitorii manastirii prin care sa dobandeasca vreun drept asupra schitului. Monahilor le era îngaduit numai sa locuiasca în chilii si sa savârseasca slujbele religioase în biserica.
Calugarii au organizat la schit, în aceasta perioada, o mica editura si o librarie pentru raspândirea în popor a icoanelor si a unor tiparituri religioase (carticele continand vieti de sfinti si scrieri ale Sfintilor Parinti) . Exista, de asemenea, o mica fabrica de lumânari, pentru nevoile proprii.
Primul staret a fost Schimonahul Isaia, caruia i-a urmat, din anul 1910 si pana la desfiintarea Schitului, in anul 1959, Arhimandritul Simeon Ciumandra. Parintele Simeon era un om foarte duhovnicesc, cu preocupari intelectuale. Era cautat si apreciat de însemnati oameni de cultura, de oameni de stiinta, politicieni, artisti si scriitori ai vremii sale. Astfel, personalitati ca Tudor Arghezi, ca sculptorul Gheorghe Anghel sau profesorul N. Serban Tanasenco, se adunau adesea în chilia staretului.
În 1894, Mitropolitul Ghenadie Petrescu, vazând biserica crapata si gata sa se darame, a cerut familiei ctitoricesti sa faca reparatiile necesare, urmand a interzice altfel oficierea serviciului divin. Epitropul Nicolae Darvari a refacut biserica adaugând acesteia si o turla, pentru a o înfrumuseta, si un pridvor, in dorinta de a crea mai mult loc pentru credinciosi.
Dar iarasi, cu timpul, atât biserica cât si chiliile dimprejur au început sa se deterioreze, necesitând refacerea din temelii. Prin urmare, în anii 1933 - 1934, vechiul lacas a fost complet înlaturat. Generalul Mihail Darvari, nepotul ctitorului Mihalache Darvari, epitrop fiind, a construit biserica în forma sa actuala, în stil oltenesc muntenesc, dupa planurile arhitectului Gheorghe Simotta, interiorul fiind pictat în fresca de Iosif Keber.
În anul 1959, regimul comunist ateu intervine brutal în viata schitului evacuând cu forta pe cei 13 calugari vietuitori, dimpreuna cu staretul lor, parintele Simeon Ciumandra. Acestia au fost trimisi la Mânastirea Cernica, iar schitul a fost transformat în biserica de mir, ca filiala a Bisericii Icoanei.
Schimbarile petrecute în decembrie 1989 au dus la revigorarea duhovniceasca a vechiului lacas. Pictura interioara a fost spalata de fumul adunat de-a lungul anilor si restaurata de catre Parintele Sofian, staretul manastirii Antim, în anul 1993.
La 31 martie 1996, prin purtarea de grija a Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, Schitul Darvari a fost redeschis, reluându-si statutul de asezamânt monahal, fiind numit staret parintele ieromonah Ambrozie Meleaca, venit de la Manastirea Crasna din Prahova.
Alte informații:Cont bancar Lei: RO34 RNCB 0082 0441 8747 0001
Cont bancar EUR: RO50 RNCB 0082 0441 8747 0004
Banca: BCR sucursala Unirea
Cod Monument:B-II-m-B-19656
Nr. vizualizări:13064
Data ultimei vizualizări:2021-09-22 05:57:52
Data ultimei actualizări:2018-10-04 14:04:28
Data încărcării pe sit:2005-04-23 18:08:22
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2012-11-17
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 139

Printre crengi
Foto: Brudi Fürbacher