Papa Francisc: Despre parabola smochinului neroditor - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Papa Francisc: Despre parabola smochinului neroditor

[2019-03-24]
Rugăciunea Angelus
„Ce trebuie să fac eu pentru a mă apropia mai mult de Domnul, pentru a mă converti, pentru ‘a tăia’ acele lucruri care nu merg?”, a spus Papa Francisc astăzi, comentând parabola smochinului neroditor, din lecturile de astăzi din ritul latin. Redăm alocuțiunea papală după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.

Iubiți frați și surori, bună ziua!
Evanghelia din această a treia duminică din Postul Mare (cf. Lc 13,1-9) ne vorbește despre milostivirea lui Dumnezeu și despre convertirea noastră. Isus relatează parabola smochinului neroditor. Un om a plantat un smochin în via sa și cu atâta încredere în fiecare vară merge să caute roadele sale, dar nu le găsește, pentru că acel pom este neroditor. Determinat de acea dezamăgire repetată timp de trei ani, se gândește așadar să taie smochinul, pentru a planta un altul. Deci îl cheamă pe viticultorul care se află în vie și îi exprimă insatisfacția sa, spunându-i să taie pomul, așa încât să nu ocupe terenul degeaba. Însă viticultorul îi cere stăpânului să aibă răbdare și în cere o prorogare de un an, în timpul căruia el însuși se va preocupa să rezerve o îngrijire mai atentă și delicată smochinului, pentru a stimula productivitatea sa. Aceasta este parabola. Ce reprezintă această parabolă? Ce reprezintă personajele din această parabolă?
Stăpânul îl reprezintă pe Dumnezeu Tatăl și viticultorul este imagine a lui Isus, în timp ce smochinul este simbol al omenirii indiferente și uscate. Isus mijlocește la Tatăl în favoarea omenirii – și face aceasta mereu – și îl roagă să aștepte și să îi mai acorde timp, pentru ca în ea să poată răsări roadele iubirii și dreptății. Smochinul pe care stăpânul din parabolă vrea să îl extirpe reprezintă o existență sterilă, incapabilă să dăruiască, incapabilă să facă binele. Este simbol al celui care trăiește pentru el însuși, sătul și liniștit, așezat în propriile comodități, incapabil să își îndrepte privirea și inima spre cei care sunt lângă el și se află în condiție de suferință, de sărăcie, de necaz. Acestei atitudini de egoism și de sterilitate spirituală se contrapune marea iubire a viticultorului față de smochin: îl face pe stăpân să aștepte, are răbdare, știe să aștepte, îi dedică timpul său și munca sa. Promite stăpânului să aibă o grijă deosebită de acel pom nefericit.
Și această asemănare a viticultorului manifestă milostivirea lui Dumnezeu, care ne lasă nouă un timp pentru convertire. Noi toți avem nevoie să ne convertim, să facem un pas înainte, și răbdarea lui Dumnezeu, milostivirea, ne însoțește în asta. În pofida sterilității, care uneori marchează existența noastră, Dumnezeu are răbdare și ne oferă posibilitatea de a ne schimba și de a face progrese pe drumul binelui. Însă amânarea implorată și acordată așteptând ca pomul în sfârșit să aducă roade indică și urgența convertirii. Viticultorul îi spune stăpânului: „Mai lasă-l și anul acesta” (v. 8). Posibilitatea convertirii nu este nelimitată; de aceea este necesar s-o percepem imediat; altminteri ea ar fi pierdută pentru totdeauna. Noi putem să ne gândim în acest Post Mare: ce trebuie să fac eu pentru a mă apropia mai mult de Domnul, pentru a mă converti, pentru „a tăia” acele lucruri care nu merg? „Nu, nu, eu voi aștepta următorul Post Mare”. Dar vei fi viu în următorul Post Mare? Să ne gândim astăzi, fiecare dintre noi: ce trebuie să fac în fața acestei milostiviri a lui Dumnezeu care mă așteaptă și care iartă mereu? Ce trebuie să fac? Noi putem să avem mare încredere în milostivirea lui Dumnezeu, dar fără a abuza de ea. Nu trebuie să justificăm lenea spirituală, ci să mărim angajarea noastră de a corespunde cu promptitudine acestei milostiviri cu sinceritatea inimii.
În timpul Postului Mare Domnul ne invită la convertire. Fiecare dintre noi trebuie să se simtă interpelat de această chemare, corectând ceva în propria viață, în propriul mod de a gândi, de a acționa și de a trăi relațiile cu aproapele. În același timp, trebuie să imităm răbdarea lui Dumnezeu care are încredere în capacitatea tuturor de a se putea „ridica din nou” și a relua drumul. Dumnezeu este Tată și nu stinge flacăra slabă, ci însoțește și îngrijește pe cel care este slab pentru ca să se întărească și să aducă propria contribuție de iubire comunității. Fecioara Maria să ne ajute să trăim aceste zile de pregătire pentru Paște ca un timp de reînnoire spirituală și de deschidere încrezătoare la harul lui Dumnezeu și la milostivirea Sa!
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori!
Din 27 februarie sunt în desfășurare în Nicaragua colocvii importante pentru a rezolva grava criză socio-politică în care se află țara. Însoțesc cu rugăciunea inițiativa și încurajez părțile să găsească o soluție pașnică pentru binele tuturor cât mai curând.
Ieri la Tarragona, Spania, a fost beatificat Mariano Mullerat i Soldevila, tată de familie și medic, tânăr, a murit la 39 de ani, care s-a îngrijit de suferințele fizice și morale ale fraților, mărturisind cu viața și cu martiriul primatul carității și al iertării. Un exemplu pentru noi, pe care atât de mult de costă să iertăm, pentru noi toți. El să mijlocească pentru noi și să ne ajute să parcurgem drumurile iubirii și fraternității, în pofida dificultăților și suferințelor. Aplauze pentru noul fericit!
Astăzi se celebrează Ziua în amintirea misionarilor martiri. În cursul anului 2019, în toată lumea numeroși Episcopi, preoți, surori și credincioși laici au îndurat violențe; în timp ce au fost uciși patruzeci de misionari, aproape dublu decât în anul precedent. A aminti acest calvar contemporan al fraților și surorilor persecutați sau uciși din cauza credinței lor în Isus, este o obligație de recunoștință pentru toată Biserica, dar și un stimulent de a mărturisi cu curaj credința noastră și speranța noastră în Cel care pe Cruce a învins pentru totdeauna ura și violența cu iubirea sa.
Să ne rugăm pentru numeroasele victime ale ultimelor atentate inumane petrecute în Nigeria și în Mali. Domnul să primească aceste victime, să-i vindece pe răniți, să-i mângâie pe rude și să convertească inimile inumane. Să ne rugăm: „Bucură-te, Marie…”.
Vă salut pe voi toți, care sunteți din Roma, din Italia și din diferite țări, îndeosebi pelerinii din Pola, Croația, Coslada, Spania, și comunitatea Seminarului Pontifical Francez. Salut credincioșii din Dogana, Carpi, Faenza, Castellammare di Stabia; grupul de femei asociate pentru a înfrunta împreună patologia lor deosebită; scoutiștii din Campobasso, miruiții din Cervarese Santa Croce, tinerii de la mărturisirea de credință din Renate, Veduggio și Rastignano, elevii din Institutele Fraților Școlilor Creștine din Torino și Vercelli și pe cei din școala S. Dorotea din Montecchio Emilia.
Mâine, sărbătoarea Bunei Vestiri, voi merge la Loreto, în Casa Fecioarei. Am ales acest loc pentru semnarea exortației apostolice dedicate tinerilor. Cer rugăciunea voastră, pentru ca „da”-ul Mariei să devin㠄da”-ul atâtora dintre noi. Urez tuturor o duminică frumoasă. Și vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 129, Ultimul acces: 2019-07-16 20:39:49