Fratele Alois: Este nevoie de o rabdare arzatoare impotriva razboiului

Acasă > Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,36s...

Ştiri şi Evenimente

Fratele Alois: Este nevoie de o răbdare arzătoare împotriva războiului

[2023-03-15]

foto: Vatican Media
S-a încheiat în această dimineaţă, 15 martie 2023, cu audienţa privată în Vatican, întâlnirea de patru zile la Roma a organizatorilor veghii de rugăciune ecumenică „Împreună” care se va ţine la 30 septembrie în Piaţa San Pietro şi care va deschide sesiunea Adunării Generale a Sinodului despre sinodalitate. Circa şaptezeci de persoane din toată Europa s-au întâlnit pentru a experimenta o altă pietricică de fraternitate şi de educaţie la procesul sinodal, în colaborare deplină cu Dicasterul pentru Unitatea Creştinilor, cu Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă şi cu vicariatul din Roma.

Au fost zile marcate de întâlnirea cu părintele Davide Carbonaro, paroh de „Santa Maria in Portico in Campitelli” şi referent al drumului sinodal al Bisericii de Roma, de momente de adunare şi laboratoare în curia generală a Societăţii lui Isus, de vizite pentru a cunoaşte diferite realităţi la nivel ecumenic (Biserica metodistă, Centrul anglican, Facultatea valdeză…). Îndeosebi, a existat posibilitatea de a învăţa mai de aproape şi de a aprecia munca, de amprentă ecumenică, faţă de migranţi şi refugiaţi care ajung la Roma prin coridoarele umanitare. Şi la aceste persoane, care au trăit aventura dezlipirii şi a primirii într-o ţară diferită de cea de origine, organizatorii vor să se deschidă: „Fac parte din poporul lui Dumnezeu – precizează sora Natalie Bequart, sub-secretară a Sinodului Episcopilor – şi am vrea ca împreună cu toţi aceia care trăiesc la margini să participe la veghe”.
Sinodalitatea se învaţă practicând-o, acelaşi lucru este valabil pentru ecumenism. Este convinsă de aceasta şi Anne-Laure Danet, pastoră protestantă din Paris, care subliniază importanţa de a fi implicaţi în rugăciunea din Vatican în ajunul Adunării sinodale: „Este o ocazie extraordinară pentru a trăi ceea ce numim «ecumenism al solidarităţii», care înseamnă tocmai a găsi momente de rugăciune împreună. Pentru că fără prietenie nu există ecumenism. Noi credem în unitatea reconciliată – precizează ea -; în aceste zile în centru a fost ascultarea cuvântului lui Dumnezeu şi acelaşi lucru se va întâmpla în septembrie. Provocarea este de a mobiliza nu numai conducătorii Bisericilor, ci tot poporul. Aşa cum se spune – adaugă ea – singuri mergem repede, dar împreună mergem departe.”
Audienţa cu Papa Francisc, în această dimineaţă, înainte de audienţa generală de miercuri în Piaţa San Pietro, a folosit pentru a reînnoi încurajarea şi pentru a remarca încă o dată că divergenţele teologice în ecumenism nu împiedică rugăciunea împreună. Grupul afirmă că Pontiful a amintit şi câteva experienţe ecumenice ale sale din tinereţe, oprindu-se să observe cât drum s-a parcurs din epoca dinainte de Conciliu, când exista un climat de distanţă şi de suspiciune faţă de cei care aparţineau celorlalte Biserici, până astăzi. Fratele Alois, prior al Comunităţii ecumenice din Taizé, a oferit un scurt interviu:
– Cum trăiţi această fază pregătitoare?
– Sunt foarte recunoscător pentru această colaborare, pentru a merge împreună cu oameni din diferite comunităţi, mişcări, Biserici care încă nu se cunoşteau, dar care au început să facă asta. Această întâlnire pe care am făcut-o este ca o mică imagine a ceea ce vrem să trăim la 30 septembrie aici în Piaţa San Pietro, când creştini din toate Bisericile vor celebra împreună unitatea care vine de la Cristos.
– Ce v-a impresionat mai mult din ceea ce v-a spus în această dimineaţă papa primindu-vă în audienţă?
– A spus să nu ne fie frică: deşi Duhul Sfânt creează uneori un pic de dezordine, după aceea vine armonia. Sinodul nu este un parlament, ci o armonie care vine de la Duhul Sfânt. Este foarte curajos că Papa a lansat acest drum de deschidere la Duhul Sfânt. La Taizé suntem foarte recunoscători pentru asta.
– Gândindu-ne la războiul din Ucraina, după părerea dumneavoastră ecumenismul ar putea juca un rol important?
– Trăim un moment foarte dificil, este acest război, sunt alte dificultăţi, ecologice de exemplu, tinerii, acum este un moment cu adevărat dificil. Ecumenismul nu este o metodă pentru a ajunge să depăşim toate aceste dificultăţi, însă trebuie să luăm în serios Cuvântul lui Cristos de a fi Una. Acest lucru nu este uşor acum, cu tensiunile şi din Biserica ortodoxă. Trebuie să avem răbdare şi să încercăm să privim comuniunea în măsura în care este posibil acum.
– Ce mai este nevoie, în afară de răbdare?
– Răbdarea arzătoare. Pentru că nu este posibil a accepta această diviziune pe care o creează războiul, nu. Trebuie să creăm legături. Eu am fost de Crăciun în Ucraina. Am vizitat diferitele Biserici, chiar dacă între ele există tensiuni. Am crezut, înainte de război, că se putea crea unitatea Bisericilor, dar nu este aşa de uşor. Aşadar, trebuie să mergem spre toţi. A trăi cu vizitele şi rugăciunile comune această unitate pe care o sperăm.
– Au trecut zece ani ai pontificatului actuală. Cum vreţi să amintiţi aceasta?
– Cu multă recunoştinţă. El mă primeşte în fiecare an, avem un moment de împărtăşire. Eu sunt foarte impresionat de seninătatea sa. Este un mare dar. Sunt multe dificultăţile, poverile pe care el le poartă, dar este această seninătate. Este un exemplu foarte puternic pentru mine, personal, dar cred că pentru toţi creştinii.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 13, Ultimul acces: 2023-03-22 02:55:28

Timp total: 0,36s...