Pr. Francesco Patton despre vizita Papei in Emirate - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2023 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Pr. Francesco Patton despre vizita Papei în Emirate

[2019-02-02]
pr. Francesco Patton
La 800 de ani după întâlnirea dintre Sfântul Francisc și sultanul Malik al Kamil, petrecută la Damietta, în Egipt, în 1219, Papa Francisc va fi între 3 și 5 februarie în Emiratele Arabe Unite, primul Pontif din istorie care pune piciorul în peninsula arabică, leagăn al islamului. Un eveniment amintit chiar de tema vizitei apostolice, adică invocația Sfântului din Assisi, „Doamne, fă din mine un instrument al păcii tale”. „În timp ce era dezlănțuită a cincea cruciadă și părea că unicul limbaj posibil era cel al armelor”, a declarat pentru agenția SIR custodele din Țara Sfântă, pr. Francesco Patton, „Francisc de Assisi străbate liniile de război și depășește logica ciocnirii de civilizații aflată în desfășurare, urmând pur și simplu inspirația divină care îl face să creadă în posibilitatea întâlnirii fraterne cu orice creatură”.

Cu același spirit, Papa Francisc se pregătește, acum, să facă această călătorie istorică: „credința în Dumnezeu nu dezbină, apropie chiar și în diferență, îndepărtează de ostilitate și de aversiune”. Niciodată ca acum este valabil ceea ce s-a scris despre acea întâlnire din urmă cu 800 de ani cu sultanul: „la Damietta, Evanghelia s-a întâlnit cu Coranul și Coranul cu Evanghelia”. Luni, Papa Francisc va întâlni în privat în Marea moschee din Abu Dhabi pe membrii din Consiliul Musulman al Bătrânilor și va participa la întâlnirea interreligioasă despre „Fraternitatea uman㔠cu 700 de lideri religioși, între care marele imam de Al-Azgar, Ahmad Al-Tayyeb, care îl va însoți pe Pontif în diferite momente ale călătoriei.
– Părinte Patton, Papa Francisc, la 800 de ani după Sfântul Francisc, martor de dialog și de pace în peninsula arabică, leagănul islamului. O comparație care e valabilă?
– Desigur, este valabilă și nu de astăzi. Am fost deja în 2017 în Egipt, cu puține zile înainte de vizita apostolică a Papei Francisc, și deja atunci mi s-a întâmplat să văd pancarte de bun-venit care puneau în relație întâlnirea dintre Sfântul Francisc și sultanul Malik al Kamil cu aceea a Papei și a președintelui Al Sisi. Aceasta a Pontifului asumă o relevanță deosebită pentru că are loc în peninsula arabică unde timp de secole creștinismul a dispărut și fără posibilitate de a se exprima și nu într-o țară ca Egiptul care are o prezență creștină recunoscută și consistentă și atâtea biserici.
– Mesajul Sfântului Francisc, după 800 de ani, continuă să arate toată validitatea sa și astăzi merge cu picioarele unui Pontif care nu întâmplător poartă numele Sfântului din Assisi. Așadar, ce călătorie va fi aceasta a Papei Francisc?
– Este o călătorie semnificativă aceea a Papei care merge în spiritul întâlnirii de la Damietta din urmă cu 8 secole. Sfântul Francisc a demonstrat în plină a cincea cruciadă că era posibil dialogul, întâlnirea și prietenia între un creștin și un musulman. Cred că este important să amintim aceasta. În acest an abia început, Custodia din Țara Sfântă, organizăm evenimente care fac cunoscută musulmanilor întâlnirea dintre Francisc și sultan. Săptămâna trecută în școala noastră din Betleem am implicat, într-un laborator care a durat șapte zile, elevi creștini și musulmani care au elaborat un decalog al prieteniei. Este vorba despre o experiență de valorizat și de cultivat în toate școlile noastre.
– Din peninsula arabică vin de mult timp semne de deschidere…
– În acești ultimi ani s-au văzut semnale interesante: mă gândesc la călătoria președintelui Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, Cardinalul Jean-Louis Tauran, în aprilie 2018, în Arabia Saudită unde l-a întâlnit pe regele Salman bin Abdulaziz Al Saud, prima dată când un suveran saudit întâlnea o autoritate catolică de nivel înalt; acum această întâlnire interreligioasă internațională despre fraternitatea umană din Abu Dhabi, la care a fost invitat și Papa și, fapt nu mai puțin important, Liturghia la Zayed Sports City Stadium din Abu Dhabi care va permite catolicilor să se exprime în forma cea mai înaltă, celebrarea Euharistiei.
– Ce înseamnă a celebra o Liturghie în aer liber, într-un loc public, în peninsula arabică?
– Este vorba despre o mare deschidere și simptom că se schimbă ceva. Această Liturghie la care vor participa zeci de mii de catolici va avea o enormă rezonanță în toată peninsula arabică unde sunt în total cam trei milioane de catolici, toți muncitori străini din diferite țări asiatice, precum India, Pakistan și Filipine, și bogați în mare credință. Cred că este și un semn al acelei reciprocități care pe care noi de atâtea ori am invocat-o – uneori pentru a ne apăra – și care în schimb începe să fie primită.
– Așadar dacă creștinismul reînflorește în peninsula arabică este grație migranților?
– În migranții catolici și creștini eu văd mâna Providenței care ajută Biserica să se renască și în unele cazuri să se trezească. Cazul peninsulei arabice este deosebit de semnificativ: aici creștinismul a dispărut de secole și acum, grație muncitorilor străini imigrați renaște. Și nu numai în aceste ținuturi…
– Ce vreți să spuneți?
– Acest lucru este valabil și pentru țările occidentale cu creștinătate veche care spiritual au ațipit și care ar putea experimenta o mare bogăție și beneficiu în primirea ca frați și integrarea în comunitate a muncitorilor creștini migranți. Știu despre creștini ai noștri fugiți din Siria care venind în unele țări europene au redat un sens și stimulente comunităților care i-au primit. E suficient să ne gândim la modul în care prima comunitate s-a lărgit în bazinul mediteranean grație și acelui „făuritor de corturi” care era Sfântul Paul, un muncitor migrant, străin, în Imperiul Roman. (material al agenției SIR tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 692, Ultimul acces: 2023-12-02 19:37:08