Ortodocsii se pregatesc de Postul Mare: nu se mai consuma carne, programul liturgic este diferit

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,2s...

Ştiri şi Evenimente

Ortodocşii se pregătesc de Postul Mare: nu se mai consumă carne, programul liturgic este diferit

[2019-03-04]

de Sorin Ioniţe

Luni, 4 martie 2019, creştinii ortodocşi au intrat în ultima săptămână care precede Postul Mare, o săptămână de pregătire în care nu se mai consumă carne decât de peşte, dar şi ouă, lapte, brânză, iar programul liturgic începe să dobândească elemente specifice postului.
Respectând recomandările de post şi participând la sfintele slujbe, creştinul începe o călătorie duhovnicească uşoară, menită să-l pregătească pentru intrarea în post – o călătorie mai grea, de 40 de zile, un drum al pocăinţei adânci, care va culmina cu bucuria Învierii.
Această săptămână poartă denumirile populare de Săptămâna Lăsatului sec de carne, Săptămâna albă, a brânzei, ori a untului.
Prin aceste rânduieli, Biserica, precum „o mamă grijulie”, ne oferă prilejul de a ne pregăti mai stăruitor în vederea declanşării şi asumării luptei cu păcatele, asalt duhovnicesc care ne va duce pe cărarea virtuţilor mai aproape de Dumnezeu, scrie Arhim. Mihail Daniliuc, Egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ.
Semnificaţii
Duminica ce încheie „Săptămâna albă” numită „a Izgonirii lui Adam din Rai” ne invită să reflectăm la şederea protopărinţilor neamului omenesc în Rai, unde nu au mâncat carne.
De aceea şi noi suntem îndemnaţi să lăsăm bucatele de carne, nădăjduind a câştiga starea lui Adam şi a Evei când îl puteau vedea pe Dumnezeu.
Denumirea „Săptămâna albă” ne sugerează starea de curăţie la care trebuie să ajungem în post, ce se vrea a fi reîntoarcerea noastră la starea paradisiacă pierdută prin păcat.
De altfel, învăţăturile Triodului ne spun că Sfinţii Părinţi au statornicit săptămâna albă „ca un fel de curăţire de mai înainte; cu încetul şi treptat îndepărtându-ne de la mâncări grase, să primim frâul postului printr-o mâncare mai uşoară”.
Miercurea şi vinerea, zile aliturgice
O particularitate a Săptămânii albe este faptul că miercurea şi vinerea nu se oficiază Sfânta Liturghie, ca anticipare a Postului Mare, potrivit canonului 49 Laodiceea, care spune că „nu se cuvine a se jertfi pâine în Patruzecime, decât numai sâmbăta şi duminica”.
Această absenţă a Liturghiei euharistice trebuie primită şi ca o măsură pedagogică de pregătire în vederea Liturghiei pascale, şi ca o extindere a „postului euharistic” în „postul ascetic” al Postului Mare.
Alte elemente liturgice specifice Postului Mare prezente în rânduiala slujbelor din „Săptămâna albă” sunt cântarea „Aliluia” la Utrenie, în loc de „Dumnezeu este Domnul” şi rugăciunea Sfântului Efrem Sirul la Pavecerniţă.
Sfinţii postitori
În sâmbăta de la sfârşitul acestei săptămâni, Biserica pomeneşte pe toţi bărbaţii şi femeile care au fost „luminaţi prin postire”, adică pe sfinţii cuvioşi care au pus bazele monahismului creştin şi ale nevoinţei ascetice.
Părintele Alexander Schmemann scrie în cartea sa „Postul cel Mare” că Biserica face pomenirea acestor sfinţi pentru ca noi să înţelegem că în nevoinţa la care suntem gata să purcedem nu suntem singuri, ci avem alături pe sfinţii cuvioşi, care sunt modele de urmat şi călăuzitori în dificila „artă” a postirii şi a pocăinţei.
Nu minimalizaţi perioada premergătoare Postului Mare, ci valorificaţi-o până la ultima clipă pentru că numai aşa veţi putea parcurge postul cu folos!

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 884, Ultimul acces: 2025-03-18 15:04:38

Timp total: 0,21s...

[]:1