Papa Francisc catre Corpul Diplomatic: In fata problemelor omenirii, avem datoria sperantei - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Papa Francisc către Corpul Diplomatic: În fața problemelor omenirii, avem datoria speranței

[2020-01-09]
„Un nou an se deschide în fața noastră și, ca scâncetul unui copil nou-născut, ne îndeamnă la bucurie și la asumarea unei atitudini de speranță. Aș vrea ca acest cuvânt, speranța, care pentru creștini este o virtute fundamentală, să însuflețească privirea cu care pășim în timpul care ne așteaptă.” Sunt primele cuvinte adresate de Papa Francisc membrilor Corpului Diplomatic, pe care i-a primit joi, 9 ianuarie 2020, în Sala Regia din Palatul Apostolic, cu ocazia tradiționalei întâlniri pentru schimbul de urări la începutul anului. În numele diplomaților prezenți, decanul Corpului Diplomatic, George Poulides, ambasadorul Ciprului, i-a adresat Suveranului Pontif un cuvântul de salut, însoțit de urările pentru noul an.

„Desigur”, a reluat Papa în așteptatul discurs de la începutul anului, „a spera cere realism. Cere conștiința numeroaselor chestiuni care afectează epoca noastră și a provocărilor de la orizont. Cere să se dea problemelor un nume și să existe curajul de a le înfrunta. Cere să nu se uite că societatea umană poartă semnele și rănile războaielor care s-au succedat în timp, cu o capacitate distrugătoare tot mai mare, și care nu încetează să lovească în cei mai săraci și în cei mai slabi. Din nefericire, noul an nu pare să fie constelat de semne încurajatoare, ci mai degrabă de înăsprirea tensiunilor și a violențelor. Dar chiar în lumina acestor circumstanțe nu putem înceta să sperăm. Iar a spera cere curaj. Cere conștiința că răul, suferința și moartea nu vor fi dominante și că chiar chestiunile cele mai complexe pot și trebuie să fie înfruntate și rezolvate. Speranța «este virtutea care ne pune pe cale, ne dă aripi ca să mergem înainte, chiar și când piedicile par să fie de netrecut» (Mesaj pentru cea de-a 53-a Zi Mondială a Păcii, nr. 1).
În continuarea discursului său, Papa Francisc a trecut în revistă principalele evenimente care au marcat agenda Sfântului Scaun și prioritățile diplomației Vaticanului în contextul contemporan, de la combaterea abuzurilor în dauna minorilor, urgența educativă, primatul familiei, la dialogul inter-religios și convertirea ecologică. Un loc aparte l-a avut, în cuvântul său, călătoriile apostolice pe care le-a efectuat în 2019, inclusiv cea din România: „În timpul călătoriilor de anul trecut am avut posibilitatea de a atinge și trei țări din Europa orientală, ajungând mai întâi în Bulgaria și Macedonia de Nord și, într-un al doilea moment, în România. Sunt trei țări diferite între ele, dar care au în comun, cu toate acestea, faptul de a fi fost, în decursul secolelor, punte între Orient și Occident și răscruce de culturi, etnii și civilizații diferite. Vizitându-le, am avut posibilitatea de a experimenta încă o dată cât de importante sunt dialogul și cultura întâlnirii pentru a construi societăți pașnice, unde fiecare să își poată exprima liber apartenența sa etnică și religioasă.”
Așteptate, cu siguranță, în opinia publică, au fost cuvintele Papei referitoare la „punctele fierbinți” ale situației actuale: Orientul Mijlociu, în special criza Iran – Statele Unite ale Americii, viitorul proiectului european la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și vastele incendii din Australia. „Este mai urgentă ca oricând o implicare mai asiduă și mai eficientă a comunității internaționale și în alte părți din regiunea Mediteranei și a Orientului Mijlociu. Mă refer în primul rând la pătura de tăcere care amenință să acopere războiul care a devastat Siria în acest deceniu. Este deosebit de necesară găsirea unor soluții adecvate și de durată care să permită dragului popor sirian, epuizat de război, să regăsească pacea și să înceapă reconstrucția țării. Sfântul Scaun salută orice inițiativă destinată să pună bazele rezolvării conflictului și își exprimă încă o dată recunoștința față de Iordania și Liban care au primit mii de refugiați sirieni, asumându-și responsabilitatea de a se ocupa de ei, în ciuda a numeroase sacrificii. Din păcate, dincolo de eforturile făcute în vederea primirii, alți factori de incertitudine economică și politică provoacă în Liban și în alte state tensiuni în rândul populației, punând în pericol stabilitatea fragilă a Orientului Mijlociu.”
„Deosebit de îngrijorătoare sunt semnalele care provin din întreaga regiune în urma intensificării tensiunii dintre Iran și Statele Unite care riscă mai ales să pună la grea încercare procesul lent de reconstrucție a Irakului precum și punerea bazelor unui conflict la o scară mai amplă pe care cu toții am dori să îl evităm. Prin urmare, reînnoiesc apelul, către toate părțile interesate, să evite intensificarea conflictului și să mențină flacăra dialogului și a autocontrolului, respectând pe deplin legalitatea internațională.”
„Împlinirea a treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului ne-a adus înaintea ochilor unul dintre cele mai sfâșietoare simboluri din recenta istorie a continentului, amintindu-ne cât este de ușor să se ridice bariere. Zidul Berlinului rămâne emblematic pentru o cultură a diviziunii care face ca persoanele să se îndepărteze între ele și deschide calea spre extremism și violență, după cum apare tot mai evident di limbajul plin de ură folosit pe scară largă în Internet și în mediile de socializare. În loc de barierele urii preferăm punțile de reconciliere și solidaritate și în loc de ceea ce ne îndepărtează preferăm ceea ce ne apropie, conștienți fiind că «nici o pace nu poate fi consolidată dacă nu încetează, în același timp, ura și resentimentele printr-o reconciliere fondată pe caritatea reciprocă», după cum scria, în urmă cu o sută de ani, Papa Benedict al XV-lea.”
„Încheind trecerea în revistă a locurilor pe care le-am vizitat în cursul anului care abia s-a încheiat, aș dori să îndrept un gând deosebit spre o țară pe care nu am vizitat-o, Australia, grav lovită în ultimele luni de incendii persistente, ale căror efecte au atins alte regiuni din Oceania. Doresc să asigur poporul australian de apropierea și de rugăciunea mea, în special victimele și locuitorii din regiunile afectate de incendii.”
Potrivit unei note de presă a secretariatului de stat, până la ora actuală Sfântul Scaun are relații diplomatice cu 183 de state. La acestea, trebuie adăugate relațiile cu Uniunea Europeană și Ordinul Suveran Militar de Malta. Pe de altă parte, 89 de țări au ambasade pe lângă Sfântul Scaun cu sediul la Roma. În decursul anului 2019, Sfântul Scaun a aderat la diferite Convenții internaționale și a încheiat acorduri sectoriale cu cinci țări: Italia, Burkina Faso, Angola, R. Centrafricană și R. Congo.
Un semn recent al colaborării dintre Sfântul Scaun și organizațiile internaționale este participarea Arhiepiscopului Paul Richard Gallagher, secretar pentru Raporturile cu Statele, la colocviul „A construi împreună Europa”, organizat de Consiliul Europei la Strasbourg în zilele 7-9 ianuarie 2020. În contextul celei de-a 50-a aniversări a statutului de observator pe care Sfântul Scaun îl deține pe lângă Consiliul Europei, diplomatul Vaticanului a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejèinoviæ Buriæ. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 262, Ultimul acces: 2021-04-14 04:25:17