Arhim. Mihail Daniliuc: In poezia lui Eminescu intalnim multe simboluri care ne sugereaza starea de rugaciune

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,18s...

Ştiri şi Evenimente

Arhim. Mihail Daniliuc: În poezia lui Eminescu întâlnim multe simboluri care ne sugerează starea de rugăciune

[2022-01-16]

de Ştefana Totorcea

Arhim. Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ şi cadru didactic la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” al Mănăstirii Neamţ, a publicat un eseu despre atitudinea lui Mihai Eminescu faţă de rugăciune, aşa cum reiese din versurile poetului omagiat sâmbătă, la 172 de ani de la naştere.
„Frământat, profund, însetat de cunoaştere şi de cuprindere cu mintea şi cu sufletul a tainelor existenţialităţii umane, Eminescu n-a rămas indiferent faţă de relaţia omului cu Dumnezeu”, afirmă autorul.
El face referire la copilăria poetului, când a cunoscut îndeaproape atmosfera de rugăciune a Mănăstirii Agafton, unde le vizita pe cele patru surori ale mamei, călugăriţe în chinovia botoşăneană.
„Prezenţa lui în spaţiul monahal a cultivat şi sporit credinţa poetului, exprimată, în operă, mai degrabă prin sensibilitatea deosebită a acestuia faţă de elementele ce compun o asemenea atmosferă duhovnicească: psalmodierea, clopotul, toaca, tămâia, lumina lină, icoanele, candela, sfinţii, îngerii, prezenţa Maicii Domnului, decât printr-o «afişare» explicită, directă.”
„În poezia lui Eminescu întâlnim multe simboluri care ne sugerează starea de rugăciune, nevoia omului de a vorbi cu Dumnezeu”, subliniază arhimandritul.
El menţionează că eminescologul Nicolae Georgescu, în lucrarea Cartea trecerii, boala şi moartea lui Eminescu, notează că, la moartea poetului, asupra lui s-au găsit două strofe, probabil ultimele sale versuri: „Atâta foc, atâta cer/ Atâtea lucruri sfinte / Peste’ntunericul vieţii / Ai revărsat, părinte!”
„La un simpozion dedicat lui Eminescu, carismaticul părinte Galeriu, interpretând teologic aceste ultime versuri, a conchis: «Teologii români ai vremii nu s-au ridicat până la gândul exprimat, aici şi în alte texte, de poet. E chiar semnificaţia ultimă a sacrificiului eminescian primit nu pentru sine, ci pentru neamul său».”
„Când este vorba de rugăciune ca acţiune nemijlocită, se pare că cea mai aproape de sufletul poetului a fost Maica Domnului, căci în lirica sa apare frecvent, el arătându-şi astfel iubirea şi preţuirea faţă de cea prin care Hristos, Cel veşnic de zile, S-a făcut om”, mai menţionează Arhim. Mihail Daniliuc.
„Poetul iniţiază prin vers un sincer dialog cu mijlocitoarea şi chezăşuitoarea mântuirii noastre, care se transfigurează într-o convorbire sinceră a sufletului cu Dumnezeu, prin Fecioara Maria.”
„Dacă în poeziile Răsai asupra mea şi Revars’ asupra mea poetul o invocă pe Maica Domnului în nume personal, în Rugăciune el «vorbeşte» în numele credincioşilor, căci întreaga suflare creştină o are pe Preasfânta Fecioară drept Împărăteasă, Maică şi mijlocitoare”, continuă autorul.
„Numind-o «crăiasă», alegând un termen arhaic popular pentru «regină», poetul proiectează asupra imaginii Maicii Domnului o atmosferă de basm, evidenţiind astfel distanţa imensă dintre cei căzuţi în mrejele păcatelor şi înălţimea morală şi duhovnicească a celei «mai cinstite decât heruvimii».”
Arhimandritul enumeră numirile Maicii Domnului dintr-o variantă a Rugăciunii şi figurile de stil folosite, care sunt tipice rugăciunii.
„În rugăciune, Eminescu, ca orice creştin, nu se simte străin sau orfan în faţa lui Dumnezeu, ci plin de nădejde în a primi iertarea şi izbăvirea, mai cu seamă când o ştie pe Născătoarea de Dumnezeu a fi necontenit mijlocitoare pentru umanitate”, scrie egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ.
„Rugăciunea lui Eminescu, ca şi cele săvârşite de fiecare dintre noi, devine o modalitate sigură de a vorbi cu Dumnezeu, fie direct, fie prin intermediul «casnicilor Săi», sfinţii, în frunte cu Preacurata Maria, care s-a dovedit a fi «rugătoare nebiruită».
Arhim. Mihail Daniliuc este doctor al Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, Custode al Casei Memoriale Visarion Puiu şi al Muzeului Mihail Sadoveanu.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 229, Ultimul acces: 2023-01-28 04:12:23

Timp total: 0,18s...