Maica Alexandra: O monahie care s-a nascut printesa

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,19s...

Ştiri şi Evenimente

Maica Alexandra: O monahie care s-a născut prinţesă

[2022-01-21]

de Ştefana Totorcea

Se împlinesc 31 de ani de la plecarea la Domnul a Maicii Alexandra, născută Principesa Ileana, al cincilea din cei şase copii ai Regelui Ferdinand şi Reginei Maria. Aparent, a fost o prinţesă care s-a călugărit. În profunzime, însă, se poate spune că a fost de fapt o monahie care doar a trecut prin viaţa de principesă, lăsând-o în urmă pentru o chemare mai înaltă.
Presa a numit-o cândva „cel mai frumos copil din Europa”. Dar a fost un copil care a simţit devreme chemarea de a trăi pentru ceilalţi.
Regina Maria, care a numit-o „copilul sufletului meu”, scria: „Am încercat de la început să-i fac pe copiii mei să înţeleagă substratul conceptelor de «a dărui» şi «a primi». Dar, mărturisea regina, „Ileana era binecrescută de la natură. Ileana se născuse cu legea în ea însăşi şi nu trebuia niciodată să o înveţi diferenţa dintre bine şi rău; Ileana ştia”.
A trăit pentru ceilalţi ca prinţesă
La numai opt ani, prinţesa şi-a însoţit mama, pe Regina Maria, în Refugiul de la Iaşi şi în vizitele făcute soldaţilor bolnavi şi răniţi în Războiul de Reîntregire.
Fotografie din revista Life, în perioada când Principesa Ileana era alintată cu numele de „cel mai frumos copil al Europei”. Sursa foto: Library of Congress
În tinereţe, inspirată de studiile din Anglia şi de organizaţiile în care a activat acolo, a înfiinţat Asociaţia Tinerelor Femei Creştine, filială a YWCA în România, şi Asociaţia Cercetaşelor României – fiind aleasă preşedintele ambelor organizaţii.
În memoriile sale, principesa scria: „Datoria a fost lucrul cel mai important în timpul copilăriei şi adolescenţei mele. Am fost învăţată să-mi fac datoria către ţara mea în toate situaţiile, să fiu respectuoasă şi iubitoare faţă de părinţii mei, loială familiei şi prietenilor”.
„Amintirea mamei mele, energia pe care mi-a insuflat-o, conştiinţa că ea niciodată nu o să moară – toate acestea, pe lângă credinţa mea creştină, sunt factorii cei mai importanţi din viaţa mea”, mai mărturisea principesa.
Astfel, statutul de membru al Familiei Regale a României a pregătit-o pentru monahism, căci a învăţat de mică să trăiască pentru ceilalţi.
Foto: RomaniaRegala.ro
„De la începutul vieţii tale eşti o persoană publică. Aparţii ţării. Amuzamentul tău personal nu joacă niciun rol. Datoria ta vine în primul rând”, spunea ea, citată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, care a cunoscut-o personal în timpul studiilor pe care le-a făcut la Universitatea din Princeton.
Vocaţia a fost mereu ascunsă în inimă
Ierarhul, în Precuvântarea la prima ediţie a cărţii „Sfinţii îngeri” de Maica Alexandra, a mai citat o afirmaţie a autoarei: „În inima mea, întotdeauna mi-am dorit să devin călugăriţă. Dar a fost atât de mult de făcut în România când am fost tânără”.
Ea spunea adesea: „Atunci mi-am făcut datoria ca prinţesă, acum îmi fac datoria ca monahie”.
Principesa s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria şi a născut şase copii. În al Doilea Război Mondial, Principesa Ileana a lucrat ca soră medicală pe teritoriul german, apoi românesc, urmând modelul oferit de mama sa, numită „Mama Răniţilor” în Primul Război Mondial.
În 1944, Principesa Ileana a înfiinţat la Bran Spitalul „Inima Reginei Maria”, care a funcţionat, sub auspiciile Crucii Roşii Internaţionale, până în 1948, când regimul comunist a desfiinţat tot ce avea legătură cu Familia Regală a României.
Memorabila despărţire de ţară
În 4 ianuarie 1948, a fost obligată de circumstanţele abdicării silite a Regelui Mihai să părăsească ţara. În memoriile ei (I live again/Trăiesc din nou – Ed. Humanitas), a povestit cum s-a despărţit de ţară.
„Îmi spuneam: n-o să mai vezi niciodată aceste locuri. Acesta e sfârşitul. Atingi lucrurile acestea pentru ultima dată, vorbeşti cu oamenii aceştia pentru ultima dată. Îţi iei rămas bun, dar nu ai parte de uşurarea de a te despărţi şi de trup în acelaşi timp.“
La plecare, principesa a vrut să lase toţi banii pe care îi avea la ea celor din jur: ţărani, medici, pacienţii Spitalului „Inima Reginei Maria”. Oamenii nu au primit nimic. Au rugat-o în schimb să se roage cu ei pentru ultima dată.
„Am îngenuncheat acolo, în câmpul plin de noroi, alături de oamenii aceia care munceau în fabrică şi alături de cei care lucrau pământul şi, în timp ce soarele apunea încet asupra Munţilor Carpaţi, într-o ultimă tresărire de splendoare, noi ne rugam: Tatăl nostru care eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău, Vie Împărăţia Ta, Facă-se Voia Ta… “
În 1950, principesa s-a stabilit cu familia în SUA, unde a început să ţină prelegeri în care explica ateismul ideologiei comuniste şi realitatea vieţii în comunism, inclusiv intensitatea prigoanei anti-creştine.
La finele anilor 1950, o boală grea şi pierderea a doi dintre cei şase copii au fost evenimentele exterioare care au determinat-o să reflecteze şi mai profund la vocaţia de îndumnezeire a omului. A ales sa intre în viaţa monahală.
Prima obşte pentru monahii de diverse etnii
În 1961, Principesa Ileana s-a retras la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Bussy-en-Othe, Franţa, la îndrumarea Episcopului Anthony Bloom de Suroj.
Foto: RomaniaRegala.ro
În 1967, a fondat Mânăstirea Ortodoxă „Schimbarea la Faţă” din Elwood City, Pennsylvania – prima mănăstire ortodoxă de limbă engleză din America în care obştea era formată din monahii de origini etnice diverse. A fost stareţa sfântului aşezământ.
În septembrie 1990, când avea 81 de ani, cu puţin înainte de plecarea din această lume, a reuşit să revadă România eliberată de comunism, la invitaţia Asociaţiei Christiana.
„Sunt aşa de recunoscătoare pentru tot ce mi s-a dat!” i-a spus ea atunci jurnalistului Nicolae Stroescu Stânişoară de la „Europa Liberă”.
I-a lăsat şi un testament spiritual pentru români: „Trebuie să clădim pe încredere şi dragoste, altfel nu se poate clădi. Asta este ceea ce ar trebui să facem şi cred că se poate face, pentru că am văzut atâta lumină în ochii acelor tineri. Şi eu sunt sigură că este ceva de bază adâncă creştinească ortodoxă în poporul nostru, care întotdeauna ne-a scos din greutăţi şi are să ne scoată şi astăzi.”
Este înmormântată la Mănăstirea Elwood, având alături o cutiuţă cu pământ românesc.
După cum spunea un ierarh american citat de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Maica Alexandra nu a fost o prinţesă care a devenit călugăriţă, ci o călugăriţă care a trecut prin viaţa de prinţesă.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 398, Ultimul acces: 2023-12-03 03:12:30

Timp total: 0,2s...