2008 - An european al dialogului intercultural - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

2008 - An european al dialogului intercultural

[2008-01-08]
Religia este 'un suflet ce conține diferite dimensiuni și care se extinde dincolo de cultură', pătrunzând în interiorul societății și al omului, 'în toate aspectele, trăsăturile și fizionomiile sale'. Reflecția aparține Arhiepiscopului Gianfranco Ravasi, președintele Consiliului Pontifical pentru Cultură și se referă la 2008, ca An european al dialogului intercultural. În legătură cu implicarea Bisericii în acest eveniment, Mons. Ravasi a acordat un amplu interviu pentru Radio Vatican. 'Putem spune că Biserica, în fața acestui eveniment special, se prezintă având experiența unui lung itinerariu, ce conține felurite dimensiuni, toate fiind orientate spre declinarea unui cuvânt fundamental, și anume dialogul, ce merită o reflecție specială, căci are semnificații ce trebuie d escifrate în mod oportun'.
Întrebat ce trebuie făcut pentru a nu da impresia că dialogul dintre confesiuni și comunități religioase ar fi doar un aspect al culturii, Arhiepiscopul răspuns: 'Există două perspective ce pot fi adoptate. Pe de o parte, avem lectura fenomenului cultural făcută de lumea laică. Când a lansat inițiativa ca 2008 să fie An al dialogului intercultural, Consiliul Europei a făcut această propunere ținând cont de un orizont foarte schimbător, cu diferite culori și nuanțe. Iată câteva exemple: s-a făcut o analiză a mediului educațional de toate gradele, de la școală până la nivelul academic, deci al cercetării. S-a trecut apoi la domeniul tineretului, punându-se accentul pe tema sportului, considerat ca fiind una dintre manifestările antropologice ce produc, în sine, activități pozitive. Dar aceste manifestări reflectă și faptul că, de multe ori, cultura este expresia unor tensiuni'.
'Astfel s-a ajuns și la reflecție asup r a fenomenului religios. În cadrul acestei abordări, acest fenomen este văzut ca una din multele culori ale unui spectru și cred că această considerație merită atenție. Nu trebuie să fie etichetată în mod automat ca negativă, căci este deja pozitiv faptul că se consideră fenomenul religios ca o componentă culturală. Există și o altă perspectivă, cea adoptată în majoritate de către religii, deci și de Biserica Catolică. Potrivit acestui punct de vedere, fenomenul religios este - fără vreo umbră de îndoială - creator de cultură, dar conține și dimensiuni ulterioare, neputând fi redus la perimetrul experiențelor de tip cultural, fapt ce-i invită pe cei ce vorbesc despre acest domeniu să elaboreze un concept cultural mult mai fluent, mai amplu. De fapt religia, prin natura sa, este și experiență personală, adeziune interioară, alegere de viață, dar și opțiune care implică politica, etica, societatea și multe alte dimensiuni de diferite tipuri'.
Magisteriul Biseri c ii și Papii amintind și subliniind că omul este o ființă culturală transmit mesajul că 'Omul deține capacitatea de a transcende, fapt ce se verifică nu doar în mediul religios, ce rămâne oricum ambientul privilegiat de manifestare, ci și în poezie, în artă - în general - există încercarea de a exprima un proiect etern și infinit.... O altă caracteristică a omului cultural, potrivit viziunii creștine - deci a Magisteriului - se referă la ideea de subsidiaritate, cu alte cuvinte statul, cultura, societatea, viața, civilizația și religia sunt în raport de simbioză, dar nu trebuie să se suprapună și nu trebuie să se anuleze reciproc. Și, ultimul element care face ca omul să fie o ființă culturală, în sens deplin, este legat de faptul că acesta, prin natura sa, relaționează, ceea ce presupune ca omul să se poată realiza pe deplin în dialog, în confruntare cu ceilalți și în diversitate'.
Legat de așteptările Sfântului Scaun pentru acest An european al dialogului i n tercultural, Mons. Ravasi a declarat: 'Cred că este necesară întoarcerea - așa cum a făcut Biserica în ultimii ani - la reafirmarea propriei identități europene. De ce? Pentru că, pe de o parte, rezultatele obținute au fost de înalt nivel. Să ne gândim la istoria artei, a culturii, la o anumită viziune umanistică pe care Europa o are în comparație cu alte civilizații. Și aceste aspecte sunt roadele experienței creștine. Pe de altă parte, rădăcinile creștine au modelat chipul nostru, al celor de azi; se știe că omenirea nu poate începe din nou de la zero, ci s-a ridicat grație unor înaintași, care au fost, de multe ori, personalități extraordinare. Și tocmai de aceea reușim să mergem înainte, și să privim mai departe decât predecesorii noștri, dar vai de noi dacă uităm acest aspect, ce reprezintă patrimoniul și moștenirea noastră'.
(Sursa: Radio Vatican)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 891, Ultimul acces: 2021-04-18 12:30:39