© 2005-2025 BISERICI.org
© 2005-2025 BISERICI.org
Timp stanga: 0,19s...
Astazi este Boboteaza, ziua in care prin Botezul Domnului se sfintesc apele[2009-01-06]Boboteaza, pe care o praznuim astazi, este una dintre cele 12 sarbatori importante crestine. Acest praznic reaminteste cele petrecute la apa Iordanului inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea vårstei de 30 de ani. Intrucåt in aceasta zi Iisus S-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Cu certitudine, inceputul acestei sarbatori este semnalat inca din secolul al III-lea, dar nu este exclus ca praznicul sa fie si mai vechi. Un lucru sigur este faptul ca in Constitutiile Apostolice Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.Botezul Domnului est descris de toti evanghelistii. La Matei gasim relatarea ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie botezat. Ioan I-a zis: Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine si Tu vii la mine (Matei 3, 14), iar Iisus i-a raspuns ca asa se cuvine, fiind apoi botezat de Ioan. Boboteaza, cum numim noi romanii acest eveniment, este o manifestare a celor trei componente alte Sfintei Treimi: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Duhul Sfant se pogoara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer iL declara pe Iisus ca fiind Fiul Sau. Raul Iordan, in care a fost botezat Mantuitorul lumii, este pomenit in Biblie de 150 de ori, dar episodul cel mai important in care este implicat ramane, fara indoiala, Botezul Domnului. Asa cum trecerea Iordanului are pentru vechiul Israel semnificatia intrarii in Tara Fagaduintei, cu alte cuvinte sfarsitul robiei si ratacirii in pamant strain, tot asa pentru crestini Iordanul semnifica trecerea la o noua conditie spirituala, purificarea prin botez, in vederea intrarii in Imparatia lui Dumnezeu. Botezul Domnului a avut loc in Betania, dupa cum spune Luca, dincolo de Iordan (Ioan 1,28), pe teritoriul actual al Iordaniei. Anul acesta, ca si in anii precedenti, la Constanta, dupa Sfanta Liturghie, IPS Teodosie, impreuna cu preotii si credinciosii, va porni intr-o procesiune pana in vechiul Port Tomis, unde va arunca trei cruci de lemn in mare. Arhiepiscopia a imbuteliat anul acesta 50.000 de sticle cu agheasma mare, pentru participantii la slujba, care vor fi aranjate in forma literei X, cum este crucea Sfantului Andrei. Din Portul Tomis, care trase cu boi si magari vor porni pe cele patru artere principale ale orasului, cu cate doua budane pline cu apa sfintita. La Tulcea, la Galati, de asemenea, vor fi savarsite slujbe de sfintire a apelor Dunarii, iar ierarhii locurilor vor arunca, dupa traditie, cruci de lemn in apele fluviului. Traditii si obiceiuri romanesti de Boboteaza La noi in tara, praznicul Bobotezei este insotit de o sumedenie de traditii si obiceiuri. Astfel, in aceasta zi, nu se spala rufe, iar toate apele se sfintesc. Se cunoaste faptul ca apa sfintita, agheasma, are puteri miraculoase. In unele locuri, preotii arunca sfanta cruce in apa, iar mai multi barbati se arunca pentru a o aduce inapoi. Cel care va reusi acest lucru va avea noroc tot anul. In unele sate din nordul tarii are loc iordanitul femeilor, adica o petrecere numai intre femei. Dimineata, ele ies pe strada si-l iau pe sus pe primul barbat care le apare in fata. Tot de Boboteaza, in alte locuri, are loc intrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin udarea cu apa din fantana sau din rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul daca dorm cu busuioc sfintit sub perna. Fetele care cad pe gheata de Boboteaza se marita in anul respectiv. In Transilvania si Bucovina se practica udatul Ionilor. La portile tuturor celor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar respectivul da o petrecere cu lautari, fiind purtat apoi pana la rau, unde este purificat cu apa. De Boboteaza, se sfintesc casele si animalele prin stropirea cu agheasma, dupa ce in ajun s-a tinut post negru. Sunt locuri in tara unde, dupa Liturghie, in aceasta zi, sfintirea apei se face chiar la rau. Cand incepe Troparul Bobotezei, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile rele. Daca este frig, se marcheaza locul slujbei cu o cruce din gheata. In Vrancea, modernizarea schimba traditia Traditiile de Boboteaza, când toate apele trebuie sfintite, au fost uitate in multe localitati din judetul Vrancea. Nu pentru ca asa au vrut oamenii, ci din cauza... modernizarii societatii. Astfel, in comunele unde au fost realizate sisteme centralizate de alimentare cu apa, preotii nu mai au cum sa sfinteasca fantanile. In schimb, acolo unde nu exista astfel de sisteme, preotii merg la fiecare fântâna in parte si o sfintesc. In locuri precum Golesti, Bolotesti sau Barsesti exisa aductiuni de apa. Cu toate acestea, la Golesti totusi se face o cruce de gheata care este pusa in cada cu agheasma. Printre comunele care nu au aductiuni cu apa se numara Spulber si Tanasoaia. In curând, nici aici nu se va mai pastra traditia, deoarece lucrarile privind realizarea sistemului centralizat de alimentare sunt in toi. (Andriana Vlasie) Dumitru Manolache Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 1744, Ultimul acces: 2025-11-14 16:01:37
|
Timp total: 0,2s...
[]:1
