Marturia unui supravietuitor al lagarului de la Auschwitz - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Mărturia unui supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz

[2009-01-29]
"Trebuie să le transmitem mai departe pe copiii noștri lecțiile învățate din capitolele cele mai întunecate ale istoriei noastre. Aceasta îi va ajuta să construiască o lume de conviețuire pașnică", scrie secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, pentru Ziua internațională a comemorării victimelor Holocaustului. În ziua de 27 ianuarie 1945, trupele rusești au pătruns în lagărul de exterminare de la Auschwitz în Polonia, unde muriseră un milion și jumătate de persoane, evrei, țigani, homosexuali și prizonieri de război.
Redacția centrală a Radio Vatican a cules mărturia italianului Piero Terracina, astăzi în vârstă de 80 de ani, închis în lagărul de la Auschwitz la vârsta de doar 15 ani, fiind singurul supraviețuitor ale familiei sale. Povestea sa tragică începe cu marginalizarea îndurată la școală în urma promulgării legilor rasiale: "Începusem anul de învățământ la școala publică pe care o frecventasem și într-o dimineață când am intrat în clasă învățătoarea mi-a spus că trebuie să ies deoarece eram evreu. Lucrul cel mai grav a fost că prietenii mei, colegii mei care erau toți de față, au dispărut din circulație. Pentru mine a fost un șoc, într-adevăr un mare șoc. Fusesem educat la studiu, la muncă și faptul de a mă vedea afară din școală mă făcea să mă simt disperat".
"Pe 7 aprilie 1944 am fost arestat de SS-iști, în urma denunțării din partea unui fascist care a obținut în schimb 5 mii de lire, cifra pe care o plăteau pentru fiecare evreu denunțat și arestat pentru a fi trimis să moară. După cinci minute eram în închisoarea Regina Coeli din Roma; mi-au luat amprentele și îmi amintesc că am ieșit din acel birou și am izbucnit în plâns. Tatăl meu, adresându-se nouă copiilor, a spus: `Fiți oameni, nu vă pierdeți demnitatea niciodată`. Am fost transferați în lagărul din Fossoli, aproape de Carpi, și aici a trebuit să văd moartea în față, deoarece într-o zi a intrat un SS-ist în lagăr și a tras cu pușca în capul unui sărman care nu făcuse absolut nimic, decât că - a spus - nu l-a respectat întrucât nu-și ridicase pălăria. Era 1 mai 1944 și acel sărman se numea Pacifico Di Castro".
Piero Terracina a fost transferat apoi la Auschwitz. "Acolo, fiecare zi era ziua pentru a muri. Dar fără îndoială perioada cea mai dificilă a fost cea a sosirii. SS-iștii purtau toți câte un câine în lesă și un baston în mână. Am fost despărțit de familia mea și practic am rămas doar cu frații mei și cu unchiul meu. Părinții mei și bunicul au fost trimiși imediat la moarte și noi știam aceasta, deoarece după câteva ore eram la curent, știam ce era Auschwitz". Referitor la faptul că în cele din urmă nu a împărtășit aceeași soartă cu a rudelor sale, el a declarat: "Eu nu am luat locul nimănui și nimeni nu a luat locul meu. A fost așa. Sunt conștient de faptul că era atâta lume care ar fi meritat mult mai mult decât mine să trăiască. La Auschwitz, furtul era lucrul cel mai normal din lume: era o luptă pentru viață. A fura pâinea, când era posibil, era un lucru cu totul normal. Eu nu am făcut-o niciodată. Desigur, dacă aș fi făcut-o, astăzi aș simți povara acestei culpe teribile și nu știu dacă aș rezista, dar n-am făcut-o".
(Sursa: Radio Vatican)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 1136, Ultimul acces: 2024-04-09 14:27:50