CATE CEVA – Benone Burtescu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

CÂTE CEVA – Benone Burtescu

[2010-01-10]
Ce-ar fi să mai “greșim” și noi măcar din când în când?

Observați c㠓greșim” este pus în ghilimele pentru a nu da loc interpretării că ar fi vorba de a greși moral. Atunci cum? Se poate “greși” și altfel?

Se vorbește mult, chiar și printre Adventiștii de Ziua a Șaptea – ca să nu mai spunem de alții -, despre “greșeala” cea mare a așteptătorilor Venirii Domnului Isus la 1844. Au “greșit”? Au “greșit”. De atunci ne luptăm din răsputeri “să nu mai greșim”. Ce greșeală!!

Nu am găsit nicăieri că Domnul i-ar fi certat pentru această greșeală, necum să-i fi pedepsit. Dimpotrivă. Ei erau atunci cei mai buni oameni de pe pământ. Toată atenția cerului era îndreptată asupra lor. Erau nespus de iubiți. – Greșeala – de interpretare a profeției, era estompată de fervoarea așteptării. Bătălia dintre “calcul” și “trăire”, a fost câștigată de “trăire” și istoria a consemnat pe drept lucrul acesta. De ce refuzăm frumoasa moștenire?

Înțelegând venirea Domnului nu ca o “speranț㔠doar, ci ca o “încredințare” de neclintit, observăm sublinierea acestei mari făgăduințe din Apocalipsa - “Iată EU VIN curând” și nu “Iată EU VOI VENI curând”. Nu este doar o nuanțare de expresie, ci o diferență determinantă. Domnul S-A ÎNĂLȚAT la cer ca să COBOARE. Binecuvântați suntem noi românii cu o limbă așa frumoasă în care putem spune fără eforturi prea mari înțelesuri tainice. Cu această ocazie, legătura dintre “venirea” Domnului și “sosirea” Lui.

Astăzi. Suntem foarte VIGILENȚI, nu cumva să mai greșim, greșeală de numărat, tehnică și suntem foarte NEPĂSĂTORI în trăirea așteptării, greșeală de-adevărat. Biblia zice: “celor ce vor fi așteptat CU DOR venirea Lui”. Ne ferim ca de foc să mai spunem CÂND, nici măcar la general vorbind, nu cumva s㠓greșim”. Să fim sinceri, facem din aceast㠓evitare a greșelii” un apanaj de complacere într-o “așteptare” de rutină, teoretică, mintală, fără de DOR, fără ARDERE, fără SACRIFICIU? Ultima fază a fariseismului? Nu este vorba de AȘTEPTĂTORI și NEAȘTEPTĂTORI. Este vorba de AȘTEPTĂTORI ORICUM și AȘTEPTĂTORI cu DOR.

Deunăzi am fost martor ocular al unui dialog public între pastori în legătură cu VENIREA DOMNULUI și SEMNELE VENIRII LUI. Întrebare: “Putem considera evenimentele care se petrec astăzi pe lume ca SEMNE ale VENIRII DOMNULUI”? Răspuns: “Să nu ne alarmăm, să nu intrăm în panică. Domnul ne va descoperi la timp semnele venirii Lui”. Observați incompatibilitatea. Cum pot cei care așteaptă cu DOR venirea Domnului să fie alarmați și să intre în panică în legătură cu gloriosul eveniment? Nu tocmai aceasta este suprema lor bucurie? “Stați liniștiți, căci Domnul ne iubește, și când va avea de gând să vină, El ne va spune”. Era un mesaj clar? Întrebare: “Privind în urmă anul 2009, din multele evenimente petrecute pe lume, considerați vreunul din ele ca semn profetic despre venirea Domnului”? Răspuns: “Nu, în anul 2009 nu a avut loc nici un semn profetic”. Imediat mi-a venit în minte că istoria lumii, de la căderea în păcat și până la înnoirea tuturor lucrurilor este o MARE PROFEȚIE din care nu în fiecare an, ci chiar în fiecare zi SE ÎMPLINEȘTE câte ceva. Dacă VENIREA DOMNULUI ar fi AȘTEPTATĂ cu DOR s-ar mai putea “greși” tehnic, dar AȘTEPTAREA ca noțiune ar rămâne desăvârșită în ciuda “greșelilor”.

Este treaba noastră CÂND să-L așteptăm pe Domnul. MEREU. Este treaba noastră CUM să-L așteptăm pe Domnul. CU DOR. Nu simt pericolul FIXĂRII de date pentru venirea Domnului. Lumea religioasă nu mai fixează date, dar nu din pricină de a nu “greși”, ci pentru că îi PLACE AȘA, căci altfel s-ar obliga. E cel mai bine? Scăderea DORULUI de a veni Domnul, pe această motivație, nu este doar o tragedie neutră, ci una responsabilă a fiecăruia cu urmări veșnice.

Nu este în înțelegerea mea de a se propovădui ziua, anul revenirii Domnului. Dar este în înțelegerea mea ca venirea Lui, să fie propovăduită. Așa cum a spus-o El. “Iată Eu vin CURÂND”. Se poate propovădui VENIREA DOMNULUI fără să se greșească? Nu se poate decât așa.

Întrucât reperele profetice de timp în legătură cu venirea Lui sunt legate de SEMNELE ce se vor petrece pe lume și de frumosul “Eu vin CURÂND” și nu de o dată calendaristică, în ceea ce mă privește, prefer s㠓greșesc” așteptându-L “mai devreme” decât vine, decât să greșesc așteptându-L “mai târziu”. Dumneavoastră, dragi cititori, ce gândiți despre aceste lucruri?

Așteptarea CU DOR, face diferența.

Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)

Sursa: www.InterCer.net


Contor Accesări: 700, Ultimul acces: 2019-11-12 02:52:34