Rino Cammilleri: istoria unei convertiri - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Rino Cammilleri: istoria unei convertiri

[2011-03-02]
- Dumneavoastră, indicat drept "Katolicul", un convertit? Povestiți-ne istoria dumneavoastră. Cum s-a întâmplat?
- Nu aș dori să irosesc plăcerea lecturii. Așadar, pe scurt. Studiam Științele Politice la Pisa în anii șaizeci și am fost contagiat. Însă, înainte de toate, am dus până la capăt revoluția mea personală. Și la capăt este nihilismul. Adică, sinuciderea. Datorez totul convertirii mele, rod pe jumătate al raționamentului și pe jumătate (ca toate convertirile) al harului. Gândiți-vă că am renunțat chiar la studii pentru a fi compozitor la Milano... Am ajuns la capăt, prin urmare. Însă Dumnezeu m-a "asumat" chiar atunci când eram nehotărât dacă să o termin sau să amân. În carte sunt și fotografii de epocă. Pe copertă sunt eu, copil, împreună cu Cassius Clay la Olimpiada de la Roma din anul 1960. Istoria convertirii mele, așa cum va vedea cel care va citi cartea, este și o secțiune din "marea istorie" recentă. Și a unei generații dezamăgite.
- Sfântul Petru a trădat, Sfântul Paul a ținut hainele celor care l-au ucis cu pietre pe Sfântul Ștefan, Sfântul Camil de Lellis a susținut înainte de a se converti că nu exista păcat pe care să nu-l fi comis, dar atunci creștinismul este o istorie de convertire continuă. Care este punctul dumneavoastră de vedere în această privință?
- Toți suntem botezați, deci creștini cu numele. Însă pentru a deveni creștini de fapt este nevoie, întocmai, de o convertire. Aceasta înseamnă a descoperi că Evanghelia nu este altceva decât manualul întreținerii noastre perfecte. Dacă nu se aplică manualul (dacă nu se crede așadar în Constructor) se zădărnicește viața. Să ne înțelegem: convertirea nu elimină crucea, dimpotrivă (vezi nenorocirile Sfântului Paul începând din ziua căderii de pe cal). Însă te face să descoperi care este sensul vieții. Mă refer la cel corect. Acesta este mărgăritarul prețios pentru care negustorul din Evanghelie înțelege că merită să vândă totul pentru a-l avea.
- Deci catolicismul roman nu este religia pe care mulți o indică drept moralistă? Este știre de ieri că probabil va fi beatificat Jacques Fesch, o persoană condamnată pentru asasinat. Ne puteți ajuta să înțelegem?
- Este suficient să ne gândim la tâlharul cel bun, beatificat de Cristos în persoană. Întreaga lui viață numai exemplară nu este, și nici finalul nu este mai bun. Spunea un alt convertit, Oscar Wilde, că Biserica Catolică este pentru sfinți și păcătoși; pentru persoanele bune este bună și Biserica Anglicană... Pe Dumnezeu îl interesează cel care încearcă, nu cel care reușește. Voi merge la o comparație: și în iubirea umană pasiunea este de preferat în locul rutinei plictisitoare.
- În ce mod o carte despre istoria convertirii dumneavoastră ar putea să fie utilă pentru a înțelege măreția învățăturilor lui Isus Cristos?
- Convertirile nu sunt niciodată egale, pentru că Dumnezeu - s-a spus - știe să numere numai până la unu. Așadar, relatarea unei convertiri nu este cine știe ce exemplară. Dar are utilitatea neîndoielnică de "mărturie", așa cum știu bine cei care lucrează în publicitate. Cine citește relatările convertiților descoperă că și astăzi creștinismul este îmbrățișat integral, ajungând să se facă din el unica rațiune de a trăi, de către oameni (să îmi fie iertată lipsa de modestie) care nu sunt banali. În cazul meu (pe care îl cunosc cel mai bine), de către unul care și-a însușit miturile din anii '68, ajungând aproape să anticipeze timpurile. Fiecare epocă furnizează mituri tinerilor. Însă miturile ucid. A urma idolii propuși de propriul timp duce la sinucidere. Sau la o viață greșită pentru că este în afara țintei. Spunea Sfântul Augustin (alt convertit) că suntem făcuți pentru fericire. Adică pentru Dumnezeu. Și inima noastră este neliniștită până când nu ajunge la el. Convertitul este cel care a înțeles acest lucru.
- Trăim timpuri în care sunt mulți cei care se convertesc la religia catolică. După părerea dumneavoastră, de ce? Este oare un semn al timpurilor?
- Fiecare epocă a avut convertiții săi, pentru că fiecare generație se naște cu păcatul strămoșesc. Și în timpurile lui Isus au existat Irod și Pilat, oameni care și-au consacrat existența idolilor (care sunt până la urmă mereu aceiași: Sex, Bani & Putere). Astăzi societatea hedonistă de masă macină mai mulți oameni, produce mai multe "rebuturi", cum spun sociologii. Crește numărul celor care cedează, care nu reușesc. Este suficient să dăm drumul la televizor pentru a vedea câți sunt cei sunt dispuși la orice pentru succes, numai "să iasă în evidență". Dar nu trebuie să credem că aceia care se convertesc trebuie căutați printre faliți sau perdanți; și Isus însuși a fost, pe plan pământesc, un perdant și un falit. Nu, mulți s-au convertit tocmai pentru că au ajuns la țintele lor și și-au dat seama cât sunt de goale. Cine caută adevăratul sens al vieții îl găsește, pentru că însuși Dumnezeu se lasă găsit. Dar tocmai aici este discriminarea: dacă cineva în inima sa (și cu toată inima) caută Adevărul, Dumnezeu îl convertește mai devreme sau mai târziu. Dacă cineva, înlăuntru, se caută în realitate pe sine însuși, va găsi și el ceea ce caută: nimic.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 767, Ultimul acces: 2024-03-25 00:51:03