Retrocedarea Bisericii Sf. Vasile cel Mare din Bucuresti - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Retrocedarea Bisericii Sf. Vasile cel Mare din București

[2005-06-12]
Sâmbătă, în publicația România liberă a apărut un articol despre retrocedarea bisericii greco-catolice din strada Polonă, nr. 50, din București. Articolul amintește că biserica Sf. Vasile este primul lăcaș de cult pe care românii ardeleni au putut să-l construiască în capitala României, încă înainte de Primul Război Mondial. În biserica lor au slujit de-a lungul timpului patru Episcopi martiri. Este vorba de Episcopul Demetriu Radu, ucis într-un atentat cu bombă pus la cale de comuniști la Senatul României (pe 8 decembrie 1920), și de Episcopii Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu și Ioan Bălan, decimați în temnițele comuniste, scrie autorul articolului, Mihai Vlad.

O comunitate greco-catolică este atestată în București încă înainte de anul 1800. Parohia Sf. Vasile ființează ca persoană juridică din anul 1829. Nu avea un lăcaș propriu de cult, de aceea folosea capela romano-catolică din str. Călărași. În anul 1893, în timpul pastorației viitorului Episcop Demetriu Radu, pe atunci paroh al românilor uniți din București, a fost cumpărat terenul din strada Polonă nr. 194 (actualmente nr. 50), destinat construcției unei biserici. Achiziția s-a făcut pe numele Bisericii Romano-Catolice, deoarece autoritățile nu doreau ca Biserica Română Unită să dețină proprietăți în Regatul Român. În anul 1909, de Sf. Constantin și Elena, Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a sfințit piatra fundamentală, asistat fiind de parohul greco-catolicilor din București, viitorul Episcop de Lugoj, dr. Ioan Bălan. În ziua de Sf. Nicolae, după doar 7 luni, Arhiepiscopul Netzhammer, sub jurisdicția căruia se aflau greco-catolicii din București, a sfințit frumoasa biserică construită după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești. Acesta a folosit drept model biserica Sf. Nicolae, construită de Ștefan cel Mare la Hârlău.

După ce au întârziat cât au putut autorizarea construcției, autoritățile au impus drept condiție pentru zidirea bisericii, faptul ca edificiul să nu fie ridicat la stradă, ci în curte. De aceea Biserica Sf. Vasile a fost construită la o distanță de 30 de metri de stradă. La finanțarea lucrărilor au contribuit credincioșii greco-catolici din București, Mitropolia Blajului, precum și Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Cu o sumă importantă (100.000 de coroane) a contribuit fostul paroh, Demetriu Radu, devenit Episcop de Oradea Mare. După Primul Război Mondial, odată cu înființarea Protopopiatului Greco-Catolic de București, trecut sub jurisdicția Blajului, biserica a devenit reședință protopopială. Din 1940, anul înființării Vicariatului pentru București și Vechiul Regat, biserica a fost ridicată la rangul de Catedrală. Aici a funcționat, până la arestarea sa de către Securitate, la 28 octombrie 1948, episcopul Vasile Aftenie.

Imediat după decembrie 1989, credincioșii greco-catolici din București au reînființat parohia Sf. Vasile cel Mare, solicitând totodată restituirea bisericii lor. Ierarhii ortodocși au promis inițial restituirea, însă încurajați fiind de autoritățile statului să nu recunoască dreptul credincioșilor uniți asupra bisericii Sf. Vasile, și-au schimbat poziția și nu au mai recunoscut cele promise. Toate acestea s-au întâmplat cu toate că la mică distanță se găsesc șase biserici ortodoxe. În ianuarie 1992 Parohia Greco-Catolică Sf. Vasile cel Mare a început un proces la Judecătoria Sectorului 1, proces care nu s-a finalizat nici până în prezent, parcurgând de mai multe ori etapele procesuale fond-apel-recurs. Toate instanțele care s au pronunțat până acum, au evitat să judece fondul cauzei și au adoptat soluții pe cale de excepție, prin al căror conținut s-a negat dreptul reclamantei de acces la justiție. S-a afirmat, de exemplu, că reclamanta nu are dreptul de a se adresa justiției întrucât credincioșii parohiei Sf. Vasile din str. Polonă aparțin în majoritate cultului ortodox (în sensul că în imobilele din jurul bisericii locuiesc mai mulți ortodocși decât greco-catolici). Instanțele au mai afirmat că această cauză depășește atribuțiile puterii judecătorești, singura competentă a decide fiind o comisie mixtă alcătuită din cele două părți aflate în litigiu. Procedurile judiciare continuă în fața Tribunalului București, după ce Curtea de Apel a respins în recurs această ultimă excepție, afirmând competența instanțelor de judecată și trimițând cauza spre rejudecare la Tribunal.

După nouă ani de procese în România, amintește la final de articol Mihai Vlad, în ianuarie 2001 Parohia Greco-Catolică Sf. Vasile s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, invocând încălcarea drepturilor garantate în articolele 6, 9, 13, 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a articolului 1 din Protocolul 1 adițional la Convenție. Cauza a fost înregistrată sub numărul 65965/2001, iar pronunțarea Curții este iminentă. În aceste condiții, pe 2 iunie 2005, într-o întâlnire avută cu premierul Tăriceanu și cu Ministrul Cultelor, Mona Muscă, Patriarhul Teoctist a reafirmat intenția Bisericii Ortodoxe de a restitui biserica Sf. Vasile proprietarului ei de drept. (SI05-10401)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 925, Ultimul acces: 2021-04-18 05:21:43