Sarbatoarea Sacrificiului, respectata de musulmanii din Romania cu pelerinaj si baclavale

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,15s...

Ştiri şi Evenimente

Sărbătoarea Sacrificiului, respectată de musulmanii din România cu pelerinaj şi baclavale

[2011-11-08]

Cei peste 30.000 de musulmani din judeţul Constanţa sărbătoresc, începând de astăzi, timp de patru zile, Kurban Bayram-ul (Sărbătoarea Sacrificiului), cel mai important eveniment religios din calendarul islamic.
Şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, a declarat că Sărbătoarea Sacrificiului este un eveniment religios comemorativ, în religia islamică, ce are loc la finalul pelerinajului anual, organizat la locurile sfinte din Arabia Saudită, de la Mecca.
''Pelerinajul, ce se desfăşoară după un ritual strict, reiterează pelerinajul iniţiatic al Profetului Mohammed, în primul mileniu creştin, la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, dealul Muzdalifa şi Medina, la care participă anual circa trei milioane de pelerini, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim'', a precizat muftiul.
Sărbătoarea Sacrificiului comemorează, la sfârşitul pelerinajului, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.
''Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Allah, văzându-i hotărârea şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel că lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah'', a adăugat şeful Cultului Musulamn, Muurat Iusuf.
Tradiţia sacrificiului, carnea animalelor va fi donată săracilor
Obiceiul sacrificării unui animal (berbec, oaie, miel, cămilă, bivol sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit a apărut în anul al II-lea al islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe.
Respectând vechile tradiţii, cei 22 de mii de credincioşii musulmani din Dobrogea au început sacrificiul ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în Moscheia Hunchyar, din Constanţa, chiar de către muftiul Iusuf Muurat, iar cea mai mare parte din carnea animalelor sacrificate a fost oferită în dar săracilor, prietenilor şi rudelor.
Meniul sărbătorii
''Meniul pentru Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere - sarailii. În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase'', a precizat muftiul Muurat.
De asemenea, potrivit tradiţiei, familiile reunite vizitează, în prima zi a sărbătorii, mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi, iar după-amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc.

Sursa: www.culte.ro

Contor Accesări: 860, Ultimul acces: 2025-10-21 20:52:08

Timp total: 0,15s...

[]:1