Proclamarea anului euharistic si al Sfintilor Martiri Brancoveni - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Proclamarea anului euharistic și al Sfinților Martiri Brâncoveni

[2014-01-01]
După săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te Deum, la 1 ianuarie 2014, în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a proclamat în mod oficial Anul 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.
La început au fost intonate troparele Cinei Tale celei de Taină și Sfinților Martiri Brâncoveni.
Actul oficial a fost citit de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și îl redăm în continuare:
„Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 10.236 din 31 octombrie 2012.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 29 octombrie 2012, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu inițiativele Patriarhului României privind declararea anului 2014 în Patriarhia Română ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni. În urma discuțiilor care au avut loc în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice și didactice, Sfântul Sinod a hotărât:
1. Aprobă inițiativele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel privind declararea în Patriarhia Română a anului 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei împărtășanii) și ca Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni.
2. Aprobă programul-cadru național bisericesc în vederea realizării proiectului sub aspect liturgic, cultural și mediatic intitulat 2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, în Patriarhia Română.
3. Aprobă ca, în toate instituțiile bisericești centrale și eparhiale, precum și în fiecare instituție de învățământ teologic, să se ia măsurile necesare pentru a ilustra programul-cadru național bisericesc intitulat 2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, prin acțiuni și manifestări locale (media, publicistice, conferințe, întruniri, simpozioane și seminarii pastorale, teologice, catehetice, duhovnicești), prin contribuția ierarhilor, a profesorilor de teologie, a preoților și monahilor, precum și a altor specialiști.
4. Aprobă ca, la Conferința pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2014, să se trateze tema 2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei împărtășanii) în Patriarhia Română, iar la Conferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2014, să se trateze tema Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, cu posibilitatea aprofundării acestora și la conferințele preoțești administrative lunare stabilite de fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale”.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat importanța celor două sfinte taine și a vorbit despre Sfinții Martiri Brâncoveni.
„Au fost propuse și aprobate aceste două teme în primul rând pentru că anul acesta 2014 se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Domnitor al Țării Românești Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii ai săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a sfetnicului Ianache. Pentru a sublinia această împlinire într-o comemorare demnă pentru un domnitor martir care și-a dat viața, el și cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache, deși putea să scape cu viață dacă devenea musulman sau mahomedan, dar el a preferat să moară creștin decât să treacă la altă credință. În anii trecuți am acordat o importanță deosebită unor sfinte taine și ne-am gândit să continuăm sublinierea importanței altor sfinte taine din viața Bisericii pentru a intensifica viața creștină, pentru a înțelege sensurile adânci ale sfintelor taine și mai ales legătura lor cu viața noastră și legătura lor cu lucrarea de mântuire a Bisericii pe baza lucrării mântuitoare a lui Iisus Hristos, Capul Bisericii. Taina Sfintei Spovedanii este deosebit de importantă și este direct legată de Sfânta Euharistie, deoarece nu ne putem împărtăși cu Sfânta Euharistie dacă nu ne spovedim și nu primim iertarea păcatelor de la duhovnic. Deci, aceste două sfinte taine sunt foarte strâns legate între ele. Vedem acest adevăr în Sfânta Scriptură, în operele Sfinților Părinți și în viața Bisericii de-a lungul secolelor. Sfânta Taină a Pocăinței este o taină de curățire de păcate, de iertare a păcatelor și de eliberare de un trecut apăsător, păcătos. Este Taine schimbării omului, înnoirii vieții duhovnicești. Despre această Taină a Pocăinței, a mărturisirii păcatelor și a iertării păcatelor Mântuitorul Iisus Hristos a spus că mare bucurie se face în Ceruri când un păcătos se întoarce la Dumnezeu. Deci, este o taină care aduce bucurie nu numai celui care a primit iertarea păcatelor, ci și Bisericii întregi, îngerilor din Ceruri, pentru că Dumnezeu voiește ca fiecare om să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină”, a explicat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a arătat c㠄Taina Pocăinței premerge împărtășirii cu Sfânta Euharistie”: „Dacă omul nu se curățește de păcat, spune Sfântul Apostol Pavel Corintenilor și în cartea Apocalipsei, nu poate intra în Împărăția Cerurilor. Și pentru că Sfânta Euharistie este prânzul prefigurat ca o arvună a Împărăției Cerurilor totdeauna Taina Pocăinței premerge împărtășirii cu Sfânta Euharistie. Deci, ele sunt legate. Cine se judecă pe sine, ne spun rugăciunile de pocăință dinainte de Împărtășanie, nu va mai fi judecat de Dumnezeu în Ziua Judecății de Apoi. Noi când ne spovedim nu ne apărăm, ci ne judecăm pe noi înșine, spunem în fața duhovnicului care este slujitorul lui Hristos păcatele noastre osândindu-ne, adică cu un sentiment de regret, de căință că le-am făcut și vrem să ne lepădăm de ele, să ne eliberăm de întunericul lor. De aceea, noi fiindcă ne judecăm în Taina Sfintei Spovedanii ne pocăim și nu vom mai fi judecați la judecată. Dumnezeu nu mai amintește în Ziua Judecății păcatele pe care le-am mărturisit după ce le-am regretat cu căință multă și cu lacrimi de pocăință. Taina Sfintei Împărtășanii este izvor de sfințire a vieții creștine și de afirmare a unității Bisericii. Cu cât ne împărtășim mai des după pregătire adecvată, după Pocăință și Spovedanie cu atât avem mai multă bucurie în suflet și avem mai multă pace. Hristos devine viața vieții noastre. Deci, Sfânta Taină a Împărtășaniei înseamnă viața lui Hristos dăruită nouă ca noi oameni pământeni să trăim încă din lumea aceasta arvuna vieții veșnice. Foloasele duhovnicești ale celor două sfinte taine sunt atât de multe și de mari încât nu pot fi cuprinse de mintea omenească. Când omul se împărtășește cu Trupul lui Hristos devine purtător de Hristos. El primește iertarea păcatelor și arvuna vieții veșnice”.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai spus: „Constantin Brâncoveanu este un mărturisitor al credinței ca și Sfântul Constantin cel Mare, dar în plus el este martir și reținem faptul că a fost ucis cu moarte de martir exact în ziua în care a împlinit 60 de ani. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților în hotărârea Sfântului Sinod din 20 iunie 1992 și a fixat zi de pomenire 16 august pentru că 15 august este marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului și nu se mai adaugă altă sărbătoare. Deci, acești Sfinți Brâncoveni sunt pomeniți anul acesta 2014 cu o evlavie deosebită. Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul s-a ocupat și a inițiat deja făurirea unei racle de argint cu motive brâncovenești și un baldachin pentru Biserica Sf. Gheorghe – Nou pentru că la șase ani după moartea sa trupul său a fost adus pe ascuns de soția voievodului doamna Maria și așezat în ctitoria sa din București Sfântul Gheorghe – Nou unde se află și acum. Deci, vom avea o raclă de argint și cu această raclă de argint se vor face pelerinaje la ctitoriile lui din Țara Românească și probabil și în Transilvania la Sâmbăta de Sus pentru că el a fost un mare ctitor de biserici și sprijinitor al lor. În plus, Sfântul Constantin Brâncoveanu a ajutat nu doar pe ortodocșii români, ci i-a ajutat foarte mult pe ortodocșii care se aflau sub stăpânire otomană: în Siria, în Georgia, în diferite părți ale Orientului și desigur pe arabi. Este un ctitor de Biserici și un domn mărinimos care a ajutat creștinătatea întreagă”.
La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în ședința de lucru din 29 octombrie 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2014 să fie declarat Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1240, Ultimul acces: 2019-05-25 01:46:44