Ora Profetica 1/2014 - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Ora Profetica 1/2014

[2014-01-02]
SEMNELE SFÂR<ITULUI MATEI 24
Christo]i mincino]i. Rqzboaie. Cutremure de pqmânt. Foamete ]i ciumi. Persecuii. Înmulirea fqrqdelegii. Evanghelia propovqduitq în toatq lumea. ,,Când vei vedea toate aceste lucruri, sq ]tii cq Fiul Omului este aproape, este chiar la u]i”.
Semnele sqptqmânii 2 Ianuarie 2014
Criza politicq din Turcia se adânce]te. În capitala Ankara, mii de oameni au protestat faq de corupia din cadrul partidului de guvernqmânt ]i au cerut din nou demisia premierului Recep Erdogan. ]eful guvernului a repetat însq cq nu are de gând sq renune la funcie. El susine cq scandalul politico-financiar care zguduie Turcia face parte dintr-un complot internaional menit sq discrediteze puterea de la Ankara. Pqrqsit de aliai ]i contestat în stradq, Recep Erdogan rqmâne inflexibil: „Oricine este implicat în corupie va avea de-a face cu noi, dar trebuie sq spun cq împotriva noastrq a fost declan]atq o amplq campanie de discreditare”, a spus premierul într-o declaraie publicq. El dq vina pe opoziie, dar mai ales pe fore din strqinqtate infiltrate în aparatul de stat. „În spatele afacerii sunt fore internaionale. Din nefericire, în cadrul statului e o bandq care e pe cale sq devinq o organizaie criminalq”, a subliniat ]eful guvernului de la Ankara. De]i nu a dat nume, Recep Erdogan este în rqzboi deschis cu un lider islamist, Fethullah Gulen, un fost imam care trqie]te în Statele Unite. Gullen, desemnat de revistat Time printre cele mai influente zece personalitqi din lume, este liderul unei mi]cqri religioase ]i culturale, Hizmet – în traducere Serviciul, care are numero]i adepi în poliia ]i sistemului judiciar din Turcia. Hizmet a declarat rqzboi premierului Erdogan dupq ce acesta a decis sq desfiineze ]colile particulare, surse importante de venit pentru organizaie. Indiferent de la cine a pornit scandalul, turcii de rând sunt revoltai de dezvqluirile de corupie la nivel înalt. Mii de oameni au ie]it din nou în stradq în capitala qrii pentru a cere demisia premierului. Scandalul este urmqrit cu atenie de Europa. Germania a cerut Ankarei sq lqmureascq acuzaiile ce planeazq asupra guvernului turc, Berlinul considerând cq gestionarea crizei este un test pentru democraia turcq.
Tenerife. Cinci turi]ti au fost rqnii sâmbqtq în Tenerife dupq ce un dozator de bere a explodat lângq piscina unui hotel. Victimele sunt trei britanici, un belgian ]i un spaniol. O femeie a suferit arsuri grave la faq ]i cap ]i este internatq într-un spital din capitala insulei Tenerife. Celelalte patru victime, dintre care o fetiq de opt ani, au fost rqnite u]or ]i au primit îngrijiri medicale la o clinicq din Costa Adeje, acolo unde se aflq ]i hotelul în care s-a produs deflagraia.
Ucraina. Proteste. 50.000 de oameni s-au adunat, în centrul capitalei Ucrainei, pentru a protesta faq de agresarea unei jurnaliste, în urmq cu cinci zile. La finalul mitingului, 5.000 dintre manifestani au pornit cqtre re]edina pre]edintelui Viktor Ianukovici, de la periferia Kievului. Oamenii au cerut acolo demisia acestuia ]i a guvernului. Ei susin cq ziarista agresatq a fost bqtutq la ordinul unor oficiali de la Kiev, pentru cq dezvqluise diverse afaceri în care ace]tia erau implicai. Jurnalista tocmai publicase un reportaj despre averea ministrului de Interne ]i investigheazq averile mai multor membri ai regimului ucrainean. Cinci bqrbai au fost reinui de polii]ti, recunoscând implicarea în acest caz. Incidentul vine în contextul crizei politice izbucnite în aceastq arq, dupq ce pre]edintele Viktor Ianukovici a refuzat sq semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeanq.
Rusia. Volgograd. Atentat. Cel puin 15 persoane au murit ]i alte 23 au fost rqnite în explozia unei bombe într-un troleibuz în ora]ul rus Volgograd.Atentatul survine la o zi dupq ce 17 persoane au murit într-un atac sinuciga] în gara aceluia]i ora]. Echipe de psihologi au fost trimise în Volgograd, în condiiile în care locuitorii sunt panicai ]i muli dintre ei refuzq sq mai urce în mijloace de transport în comun sau chiar sq mai iasq din case. Securitatea fusese sporitq în toate gqrile ]i aeroporturile din Rusia, iar Moscova se declarq extrem de îngrijoratq de faptul cq grupqrile militante intensificq violenele odatq cu apropierea Jocurilor Olimpice de la Soci. Explozia de luni dimineaq s-a produs lângq o piaq. Printre victime este ]i un bebelu] de 1 an. Potrivit autoritqilor, atacul a fost comis de un terorist sinuciga]. Explozia a fost atât de puternicq încât geamurile clqdirilor din jur au fost spulberate. Ministerul pentru Situaii de urgenq a anunat cq pregqte]te o cursq aerianq cqtre Volgograd cu echipament medical ]i cu doctori. Pre]edintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu ]eful FSB (serviciile de securitate), care l-a pus la curent cu situaia. Imediat dupq atentatul din troleibuz au apqrut pe Twitter mesaje potrivit cqrora un alt atac ar fi fost comis într-un tramvai. Informaiile s-au dovedit a fi false.
Salvador. Vulcan. Stare de alertq în Salvador. Mii de oameni au fost evacuai în urma erupiei unui vulcan situat la 140 de km est de capitala San Salvador. Serviciul de protecie civilq a luat aceastq mqsurq dupq ce din vulcan au început sq iasq coloane de fum ]i materie. Deocamdatq nu au fost semnalate victime, dar locuitorii din apropierea vulcanului sunt speriai din cauza fumului ]i mirosului de sulf. Potrivit estimqrilor, în localitqile din apropiere sunt cinci mii de oameni. În Salvador sunt 23 de vulcani activi. Cea mai recentq erupie a avut loc în 2010.cutremur de 4,9 grade pe scara Richter s-a produs, duminicq searq, în Italia, la ora localq 18.08, la o adâncime de 10 km, anunq Institutul Naional de Geofizicq ]i Vulcanologie (INGV), conform AFP. Seismul a avut epicentrul în zona seismicq San Gregorio. Cutremurul s-a resimit în toate zonele din Italia, însq cel mai puternic în regiunile Napoli, Avellino ]i Puglia. Agenia Reuters noteazq cq mai muli oameni au iesit speriai pe strqzile din Napoli, precum ]i în alte regiuni rurale. Momentan nu au fost raportate daune materiale importante sau victime omene]ti în urma cutremurului. Conform directorului INGV, Alberto Michelin, seismul a mai avut patru replici, cu magnitudini cuprinse între 2,3 ]i 2,8.
Grecia. Re]edina ambasadorului german inta unui atac. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a condamnat dur atacul de luni asupra re]edinei ambasadorului german de la Atena, adqugând cq actul nu a reu]it sq afecteze relaiile dintre cele douq state, a raportat publicaia The Australian. ,,Acesta este un act pe care îl luqm foarte în serios. Nimic, ]i subliniez nimic, nu poate justifica un astfel de atac asupra unui reprezentant al qrii noastre”, a declarat Steinmeier în Berlin. Ministrul de Externe a precizat cq atacatorii nu vor reu]i sq “deterioreze relaiile bune dintre Germania ]i Grecia ]i dintre germani ]i greci”. Poliia greacq a declarat cq înspre re]edina lui Wolfgang Doldt din districtul Chalandri, Atena, focurile au fost trase dintr-o pu]cq de asalt Kala]nikov, la ora localq 3 dimineaa. Nimeni nu a fost rqnit în atac. Potrivit unui raport al postului de radio Skai, au fost trase cel puin 20 de focuri. Patru gloane au rams în poarta grqdinii. Purtqtorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, a declarat cq prim-ministrul grec Antonis Samaras a discutat la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, despre atac. Acesta a anunat cq Merkel le-a urat grecilor o bunq pre]edinia a UE în urmqtoarele ]ase luni, adqugând cq Grecia poate conta pe sprijinul germanilor. Guvernul grec a asigurat Germania cq vor fi consolidate mqsurile de securitate la re]edina ambasadorului ]i cq vor fi fqcute eforturi pentru a-i prinde ]i a-i condamna pe cei vinovaii. Potrivit rapoartelor de presq, poliia anti-terorism a arestat deja trei persoane. Re]edinq ambasadorului german a mai fost inta unui atac terorist în 1999, când s-a tras cu o armq anti-tanc în ea. Muli greci dau vina pe poziia Germaniei cu privire la mqsurile de austeritate, deci, pentru necazurile lor economice.
Praga. Explozie. Ambasadorul palestinian în Cehia a decedat dupq o explozie de la re]edina sa din Praga. Re]edina ambasadorului palestinian se aflq într-o clqdire nou construitq din cartierul Suchdol, situat în nord-vestul capitalei cehe. Jamal Al Jamal a preluat oficial funcia de ambasador la Praga [n octombrie. O purtqtoare de cuvânt a poliiei pragheze a anunat cq explozia a avut loc cu puin înainte de prânz miercuri, ]i cq nimeni altcineva nu a fost rqnit în incident. Ministerul palestinian de externe a declarat cq ambasadorul Jamal al-Jamal tocmai se mutase la o nouq re]edinq, unde a deschis o cutie care a explodat. Purtqtoarea de cuvânt a poliiei, Andrea Zoulova, a confirmat decesul pentru AFP. ,,Cu regret, confirmqm aceastq informaie furnizatq de serviciile de urgenq”. Poliia cehq cerceteazq incidentul. <efa serviciului de urgenq, Jirina Ernestova, a declarat pentru AFP cq ,,bqrbatul, în vârstq de 56 de ani, a suferit arsuri foarte grave (…) Dupq ce i-au fost stabilizate funciile vitale, el a fost transportat la spitalul militar Praga-Stresovice, în comq indusq”. Ernestova a mai notat cq ,,O femeie în vârstq de 52 de ani a primit îngrijiri la faa locului dupq ce s-a intoxicat cu fum, dupq care a fost spitalizatq, în stare de ]oc”. Purtqtorul de cuvânt al ambasadei, Nabil el Fahel, a declarat cq toatq familia ambasadorului se afla în apartament în momentul exploziei. Potrivit presei locale, explozia ar fi fost provocatq de un sistem de alarmq antifurt în momentul în care diplomatul a deschis un seif în apartament.
Israelul a pus [n libertate 26 de prizonieri palestinieni. Val de bucurie în Fâ]ia Gaza ]i Cisiordania, dupq ce autoritqile israeliene au eliberat 26 de prizonieri palestinieni. Punerea în libertate a militanilor arabi are loc înaintea vizitei secretarului de stat american John Kerry în Israel. Mqsura face parte din acordul de pace israeliano-palestinian, mediat de cqtre Statele Unite. Cei 26 de fo]ti deinui au stat între 19 ]i 28 de ani în închisorile israeliene pentru crime sau tentative de asasinat. Guvernul israelian a precizat cq dacq vreunul dintre cei eliberai astqzi se va implica în aciuni teroriste, acela va fi încarcerat din nou.
Opinii ]i opinii. Am fost adesea ]ocat [n ultima vreme de cât de unilaterale ]i egoiste pot sq fie opiniile ]i atituidinea opiniei publice. Este adevqrat cq trqim [ntr-o vreme [n care fiecare este grqbit, culegem informaiile [n zbor de la surse mai mult sau mai puin de [ncredere ]i cine face mai multq gqlqgie câ]tigq. A]a de exemplu un fenomen ciudat se manifestq [n multe qri dupq ce au loc alegeri, dupq ce opinia publicq este drept câteodatq credulq ]i neinformatq alege pe cineva sq conducq ara; dacq nu le place ies [n stradq ]i protesteazq cerând sq [l dea jos pe cel ales, pretinzând cq manifestaiile sunt mai democratice decât alegerile. ^n acest context este interesant de constatat cq de multe ori observatorii politici iau [n considerare numai o opinie, cea care le convine. Ultimele cazuri care sunt [ncq [n desfq]urare, Tailanda, unde zeci de mii de manifestani cer ca primul ministru Yingluck Shinawatra sq demisioneze, ]i aceste manifestaii sunt intens popularizate de]i [n afara capitalei Bangkok, milioane de fermieri ]i oameni sqraci sunt fericii cu ceea ce guvernul a fqcut pentru ei ]i nu vor sa fie schimbat. Dar nimeni nu se obose]te sq [i [ntrebe, ]i ei sunt ocupai sq munceascq, nu au timp de manifestaii. ^n acela]i timp [n Ucraina, o mulime manifestq [n capitala Kiev [mpotriva pre]edintelui Viktor Yanukovich care nu a semnat un tratat foarte vag cu Uniunea Europeanq ]i a acceptat 15 miliarde ]i o reducere importantq la preul gazului metan care [l importq din Rusia. Foarte rar comentatorii menioneazq cq de]i aceste manifestaii sunt populare [n Kiev, [n restul qrii populaia nu este de aceea]i pqrere, mai ales populaia rusofonq din estul qrii, dar aceasta nu deranjeazq pe nimeni. Tot [n Rusia dupq luni ]i luni [n care s-au fqcut manifestaii pentru a susine pe membrele unei formaii de punk rock, numitq Pussy Riot, care au fqcut invazie [n catedrala din Moscova, ]i s-au dat [n spectacol insultând pre]edintele Putin, biserica ]i folosind cuvinte obscene. De atunci cu regularitate tinere apar [n diverse locuri publice din Europa, []i dezgolesc sânii ]i aratq lozinci care sunt de fapt [njurqturi vulgare la adresa autoritqilor, a lui Dumnezeu ]i a bisericii. Fotografiile lor apar cu regularitate pe prima paginq a ziarelor fqrq ca nimeni sq deplore faptul cq expunerea indecentq ]i vulgaritatea sunt acceptate ]i chiar glorificate. ^n cele din urmq o altq obsesie este acee a a opiniilor politice corecte. A]a se face cq [n special criticarea homosexualitqii a devenit un pqcat capital, ]i cei care se fac vinovai de aceasta sunt adesea dai afarq. Ultima victimq este Phil Robertson, din emisiunea de telerealitate Duck Dynasty. Duck Dynasty este o emisiune care aratq viaa de toate zilele a unei familii de americani care au fqcut avere fabricând un fel de fluere cu care vânqtorii imitq ipqtul raelor sqlbatice când le atrag ca sq le vâneze ]i alte acesorii pentru vânqtoare. Aceastq emisiune este [n momentul de faq cea mai vqzutq din istoria televiziunii americane. Ei sunt oameni simpli, poartq bqrbi ne[ngrijite ]i haine ordinare, au familii de care sunt mândrii ]i sunt foarte credincio]i. De fiecare datq când se a]eazq la masq sau pleacq la vânqtoare fac rugqciunea. Milioane de americani mode]ti care le [mpqrtq]esc preocupqrile ]i crezul, [i urmqresc cu sufletul la gurq [n fiecare sqptqmânq. Iatq [nsq cq Phil, patriarhul familiei a fost suspendat de cqtre staia de televiziune, deoarece [n cadrul unui interviu a spus cq homosexualitatea este un pqcat ]i cq cei care o practicq vor ajunge [n iad.
Minte sqnqtoasq în corp sqnqtos. Multivitaminele. Mai mult de jumqtate din toi adulii din Statele Unite consumq zilnic multivitamine. Muli fac acest lucru în sperana cq vor preveni boli de inimq ]i cancer, sau pentru a ajuta la meninerea sau [nbunqtqirea memorie. Dar un editorial publicat în luna decembrie 2013 [n prestigioasa revistq medicalq Annals of Internal Medicine, spune cq utilizarea suplimentelor ]i a multivitaminelor pentru a preveni afeciuni cronice este o risipq de timp ]i bani. Industria de suplimete ]i vitamine se bazeazq pe credina oamenilor care spun ,,eu iau aceasta, ]i mq face sq mq simt mai bine”ž a declarat Dr. Edgar Miller, profesor de medicinq ]i epidemiologie la Johns Hopkins University. Dar când pui la încercare aceste vitamine, nu existq nici o dovadq de beneficiu pe termen lung. Nu este nici o dovadq cq multivitaminele pot preveni mortalitatea, accidentele vasculare cerebral sau atacul de cord. Titlul articolului este ,,Destul: Nu mai pierdei bani pe vitamine ]i suplimente minerale”ž ]i se bazeazq pe trei studii care analizeazq efectele multivitaminelor cu privire la prevenirea atacurilor de inimq ]i a cancerului, precum ]i [mbunqtqirea funciei cognitive la barbai cu varsta peste 65 de ani. Un studiu a fost o analizq a 27 de studii la care au participat mai mult de 450.000 de participani ]i a cqrui concluzie a fost cq multivitaminele nu a avut nici un efect benefic asupra prevenirii bolilor cardiovasculare sau a cancerului. Însq, analiza a confirmat cq fumqtorii care au luat suplimente de beta-caroten au crescut considerabil riscul de cancer pulmonar. Atunci când multivitamine sunt folosite pentru a preveni atacul de cord, autorii nu au gqsit nici o dovadq beneficq. Al doilea studiu a analizat 1.700 de pacieni care au avut anterior atacuri de cord. Din pqcate [nsq mai mult de 50% dintre pacieni nu au respectat condiiile studilui, lucru care a fqcut dificil pentru autori sq ajungq la o concluzie ]tiinificq cu privire la eficacitatea vitaminelor. Studiul final a urmqrit aproape 6.000 de bqrbai cu varsta peste 65 de ani, care au luat fie multivitamine sau un placebo, timp de 12 ani. Participanii au primt periodic teste cognitive, ]i rezultatele testelor nu au gqsit nici o diferenq [ntre cele douq grupuri. Cercetqtorii americani au explicat cq majoritatea americanilor nu au un regim alimentar sqnqtos ]i prin urmare, au nevoie de o dietq mai sqnqtoasq ]i nu de suplimente de vitamine ]i mineralele. Industria de supliment de vitamine are un profit de peste $12 miliarde anual ]i are tot interesul sq perpetueze ideea cq multivitaminele sunt necesare sqnqtqii. Cercetqtorii sunt de pqrere cq pentru persoanele cu anumite deficiene digestive, probleme de malabsorbie, ]i pentru a preveni anumite defecte pe timpul sarcinii, existq motive justificate pentru a lua multivitamine. Pentru restul populaiei [nsq, o dietq bogatq [n fructe ]i vegetale este suficientq pentru o viaq sqnqtoasq.
Textul sqptqmânii. ,,Eu socotesc cq suferinele din vremea de acum nu sunt vrednice sq fie puse alqturi cu slava viitoare, care are sq fie descoperitq faq de noi”.Romani 8,18
Petre ]i Paul Gheorghe Ora Profeticq ureazq cititorilor sqi un an plin de binecuvantqri cere]ti sub ocrotirea Domnului Isus.

Sursa: www.InterCer.net


Contor Accesări: 650, Ultimul acces: 2021-01-15 07:02:06