Sarbatoarea Botezului Domnului la Patriarhie - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Sărbătoarea Botezului Domnului la Patriarhie

[2014-01-06]
Biserica Ortodoxă sărbătorește la 6 ianuarie 2014 Botezul Domnului. Sărbătoarea amintește de Botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos și de recunoașterea Lui ca Mesia de către Sfântul Ioan Botezătorul. La Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii Botezului Domnului a fost citită pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, capitolul 3, versetele de la 13 la 17: „În vremea aceea a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să fie botezat de el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuință să fiu botezat de către Tine, și Tu vii la mine? Și răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar după ce S-a botezat Iisus, în clipa când ieșea din apă, îndată cerurile s-au deschis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorând-Se ca un porumbel și venind peste El. Și iată, un glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.
Patriarhul României a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală
În această zi de sărbătoare Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod, precum și Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Ierarhii au fost înconjurați de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.
În cuvântul de învățătură rostit în Catedrala Patriarhală, după citirea pericopei evanghelice, Preafericirea Sa a explicat înțelesurile ce reies din Sfânta Evanghelie rostită astăzi la Sfânta Liturghie. Preafericirea Sa a evidențiat trei mari adevăruri pe care pericopa Evanghelică de la Matei le cuprinde. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre smerenia nesfârșită a lui Iisus Hristos care deși nu are păcat merge să primească botezul pocăinței spre iertarea păcatelor de la Sfântul Ioan Botezătorul. Totodată, Preafericirea Sa a subliniat că Cel ce merge să se boteze în râul Iordan nu este un om obișnuit, ci este Fiul lui Dumnezeu Cel Veșnic care S-a făcut Om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. De asemenea, Patriarhul României a arătat faptul că ceea ce Mântuitorul Iisus Hristos lucrează ca Mântuitor descoperă iubirea nesfârșită a Preasfintei Treimi.
Smerenia Lui cea multă și dreptatea - adică împlinirea iconomiei sau planului de mântuire a lui Dumnezeu - se arată în această venire a Lui la Ioan ca să fie botezat cu botezul pocăinței
Deși Mântuitorul Iisus Hristos este fără de păcat, El cere botezul pocăinței pentru păcate pentru a arăta smerenia Sa desăvârșită și pentru a arăta că El va lua asupra Sa păcatele lumii. A luat asupra Sa păcatele lumii, le-a arătat ca fiind o neascultare și îndepărtare a oamenilor de Dumnezeu și a vindecat natura omenească de neascultare și înstrăinarea de Creatorul ei.
„Deci, botezul pocăinței spre iertarea păcatelor era o pregătire în sensul de simțire a nevoii iertării păcatelor și a înnoirii vieții. Hristos Domnul se apropie de Ioan, iar Ioan îi spune, ezitând să Îl boteze Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, dar Iisus insistă și spune Lasă acum ca să plinim toată dreptatea. Ce este dreptatea în acest înțeles? Este planul lui Dumnezeu Tatăl de mântuire a lumii care se realizează prin Fiul, prin tot ceea ce El face și spune. Deși Iisus Hristos este fără de păcat, El cere botezul pocăinței pentru păcate nu doar pentru a arăta smerenia Sa desăvârșită, ci și pentru a arăta că El va lua asupra Sa păcatele lumii. De aceea Sfântul Ioan Botezătorul, cu altă ocazie, mărturisește că Iisus Hristos este Fiul Lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii; le-a luat asupra Sa, le-a arătat ca fiind o îndepărtare a oamenilor de Dumnezeu și o neascultare de Dumnezeu, dar El S-a arătat ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce, de aceea prin smerita Lui ascultare a vindecat natura omenească de neascultare, de înstrăinarea de Dumnezeu. El ia asupra Sa păcatele lumii și prin jertfa de pe Cruce și Învierea Sa din morți arată o natură ascultătoare de Dumnezeu care apoi, prin Înviere, devine părtașă - natura umană - la viața veșnică și la iubirea și slava Preasfintei Treimi. Deci, smerenia Lui cea multă și dreptatea - adică împlinirea iconomiei sau planului de mântuire a lui Dumnezeu - se arată în această venire a Lui la Ioan ca să fie botezat cu botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. Totodată, dreptatea aceasta din planul lui Dumnezeu înseamnă și faptul că Iisus este prezentat mulțimilor acum de către Sfântul Ioan Botezătorul”, a spus Preafericirea Sa.
Botezul lui Hristos este temelia botezului creștin și temelia înfierii noastre după har în Dumnezeu Fiul, în Iisus Hristos prin lucrarea Duhului Sfânt
„Arătarea Dumnezeirii lui Hristos este esența Evangheliei de astăzi și arătarea adevărului că El este Unul din Sfânta Treime care S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor. Tot ceea ce face Hristos pentru mântuirea oamenilor arată iubirea Preasfintei Treimi. Când a zis Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru care am binevoit nu S-a referit doar la Dumnezeirea Fiului, deci Tatăl nu a mărturisit doar Dumnezeirea Fiului, ci a mărturisit iubirea Sa și pentru natura umană a Fiului. Acolo a fost înfiată în mod solemn umanitatea Fiului. El este Fiul Cel iubit ca Dumnezeu Fiul, dar și ca Dumnezeu Omul și prin aceasta Botezul lui Hristos este temelia botezului creștin și temelia înfierii noastre după har în Dumnezeu Fiul, în Iisus Hristos, prin lucrarea Duhului Sfânt”, a mai spus Preafericirea Sa.
Sfințirea cea Mare a Apei
După rugăciunea Amvonului soborul slujitor a ieșit din Catedrala Patriarhală, iar Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel a oficiat Sfințirea cea Mare a Apei (Agheasma mare), în fața Reședinței Patriarhale.
După intonarea troparelor care amintesc de Botezul Domnului: Glasul Domnului peste ape strigă…, Astăzi firea apelor se sfințește …, Ca un om ai venit la râu…, Către glasul celui ce strigă în pustiu…, au fost rostite trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. 35, vs. 1-10; cap. 55, vs. 1-13 și cap. 12, 3-6). A fost citit Apostolul din Epistola întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel capitolul 10, versetele de la 1 la 4, și Sfânta Evanghelie de la de la Marcu, cap 1, versetele 9-11 în care se istorisește pe scurt evenimentul Botezului Domnului. A urma apoi Ectenia Mare care a cuprins cereri speciale pentru sfințirea apei, în timp ce în taină a fost citită rugăciunea: Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeule, Fiule Unule-Născut… Apoi a fost citită rugăciunea compusă de Sfântul Sofronie al Ieru­salimului adresată Sfintei Treimi : Treime mai presus de fire... Cuvintele: Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrurile Tale... au fost rostite de trei ori la rând, cu glas mai puternic ca de obicei.Când au fost rostite cuvintele de invocare a Sfântului Duh pentru sfințirea apei: Tu însuți, dar, Iubitorule de oameni Împărate, vino și acum prin po­gorârea Sfântului Tău Duh, și sfințește apa aceasta, care au fost repetate de trei ori la rând, a fost binecuvântată apa de trei ori, afundând în chipul crucii mâna în apă, pe rând, în fiecare din vase. De asemenea, și la cuvintele: însuți și acum, Stăpâne, sfințește apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt, care au fost rostite de trei ori la rând, a fost binecuvântată de fiecare dată apa cruciș.
A urmat rostirea în taină a rugăciunii Pleacă, Doamne, ure­chea Ta și ne auzi pe noi.... Apoi, în vasele cu apă a fost afundată Sfânta Cruce și busuiocul făcându-se semnul crucii de trei ori. După aceea, Patriarhul României a stropit pe toți cei prezenți pe Colina Bucuriei cu apă sfințită, în timp ce se intona troparul În Iordan Botezându-Te Tu Doamne.
La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt de învățătură celor prezenți la Patriarhie în care le-a vorbit despre Agheasma Mare și despre sărbătoarea Botezului Domnului.
Patriarhul României e a vorbit despre calitățile și binecuvântările Aghesmei Mari.
„În primul rând se spune că ea (Agheasma – n.r.) se dăruiește spre curățirea și sfințirea sufletului și a trupului, spre alungarea puterilor celor potrivnice, spre sănătate și spre îndreptare spre Împărăția Cerurilor. Împărăția Cerurilor înseamnă viață veșnică și noi luăm această apă sfințită, Agheasma Mare, timp de 8 zile pentru că 8 este cifra care simbolizează veșnicia. Deci, Botezul ne deschide porțile vieții veșnice, de aceea apa aceasta se dă spre sfințire, spre rodirea darurilor primite de la Botez și spre orientarea noastră permanentă pentru a ne strădui să dobândim Împărăția Cerurilor”, a spus Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh Daniel a mai apus că astăzi firea apei se schimbă.
„Vedem cum Hristos Domnul dorește să ne sfințească nu numai sufletele, ci și toată natura înconjurătoare, toată creația lui Dumnezeu ca să ne amintim că și pământul, apa, aerul, toate sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi și prin acestea se arată iubirea milostivă a lui Dumnezeu pentru noi care ne îndeamnă să îi mulțumim, să îi aducem recunoștință, să îi mulțumim pentru bunătate și să fim și noi buni, să îi mulțumim pentru milostivire și să fim și noi milostivi” , a spus Patriarhul României.
Cuvântul „agheasma” în limba greacă înseamn㠄apă sfințită”. Agheasma mare se săvârșește la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului.
Originea și vechimea slujbei
Inițial, sfințirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârșea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte) și pentru care se sfințea apa necesară la botez. Ulterior, desființându-se catehumenatul și generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfințirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificație. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci și a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol și în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiție, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfințirea apei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 557, Ultimul acces: 2021-02-26 05:30:42