Traditii si superstitii de Boboteaza. De ce se imbulzesc romanii la butoaiele cu Agheasma Mare (Adevarul.ro) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Tradiții și superstiții de Bobotează. De ce se îmbulzesc românii la butoaiele cu Agheasma Mare (Adevarul.ro)

[2014-01-06]
Milioane de sticle cu apă sfințită, cruci aruncate în apă și recuperate de cei mai viteji creștini sau cruci-gigant cioplite în gheață, îmbulzeală la toate bisericile din țară, flăcăi costumați în strigoi. Așa se pregătesc românii să sărbătorească, luni, Boboteaza.
Prima mare sărbătoare a anului, semnificând Botezarea lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul completează, alături de Crăciun și Înviere, Sfânta Treime a sărbătorilor ortodoxe. Este ziua în care românii ortodocși merg la biserică pentru a primi Agheasma Mare și ziua în care, în localitățile de la malul unor râuri, la malul Dunării sau pe țărmul mării preotul aruncă o cruce după care flăcăii curajoși înoată. Se spune că Agheasa Mare este o apă tămăduitoare și nu este folosită decât în situații dificile de boli sau probleme grave.
Celebrarea Epifaniei, în denumirea greacă, începe la 2 ianuarie, când se serbează Înainte-prăznuirea Botezului Domnului. Preoții merg în casele enoriașilor cu busuiocul udat cu apă sfințită, pentru a le da binecuvântarea. În Ajunul Bobotezei, zi în care se ține post, apa este sfințită la biserică, devenind Agheasma Mare.
Locul unde are loc cea mai mare sărbătoare religioasă în aer liber este fără doar și poate la malul mării. Sărbătoarea începe dimineața, la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Constanța, unde Înalt Prea Sfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, oficiază Sfânta Liturghie. După slujbă, clerul și credincioșii pornesc în procesiune spre faleza Cazinoului, unde este oficiată slujba de sfințire a apei. Conform tradiției, arhiepiscopul aruncă în apa mării trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoși care speră să le meargă bine tot anul.
După ritual este împărțită agheasma. Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 120.000 de sticluțe care au fost etichetate și umplute din timp. Credincioșii îndură cu stoicism vestitul ger al Bobotezei pentru a lua acasă Agheasma - apa sfințită care poate fi păstrată ani în șir, fără să se altereze. „Toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință“, spune rugăciunea de la sfințirea apei.
Părintele Tănăsescu: cele trei cruci simbolizează credința, nădejdea și dragostea
În fiecare an, la 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă celebrează creștinarea lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Momentul de botez al Mântuitorului are o semnificație aparte în religie, pentru că atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Misiunea lui Iisus este dezvăluită de însuși Dumnezeu, Tatăl ceresc.
„Glasul Tatălui mărturisește despre Fiul, care se află în Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară peste El în chip de porumbel. Din acest moment, Hristos își arată calitatea sa de fiu al Domnului“, ne învață părintele Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“.
Prezența Sfintei Treimi este simbolizată la marea sărbătoare de la Constanța prin cele trei cruci care se aruncă în apa mării. „Noi înșine suntem botezați în numele Sfintei Treimi. Viața creștinului trebuie să fie o purtare a crucii, prin credință, pocăință (iertare) și iubire (fapte bune). Chiar și Sfântul Pavel învață că sunt trei virtuți teologice: credința, nădejdea și dragostea. Boboteaza este începutul activității de propovăduire a Domnului, de răscumpărare și restaurare a lumii întregi, care însă va stârni împotriviri ce-l vor țintui pe Cruce. Biserica noastră, dorind să aprofundeze teologic acest moment, înțelege că nu numai Fiul a lucrat la mântuirea noastră, ci și Tatăl, și Duhul Sfânt“, arată preotul.
Tinerii care se aruncă în apă pentru a prinde crucea cred cu tărie că aceasta îi va ocroti tot anul. Tănăsescu respinge această superstiție. „Aruncatul în apă după cele trei cruci simbolizează teologic virtuțile de care aminteam: credința, nădejdea și dragostea.Tinerii înfruntă condițiile neprielnice ale apei din această perioadă, asemenea creștinului care înfruntă necazurile vieții, în încercarea de a se desăvârși. Trebuie să înțelegem bine acest sens spiritual și să nu transformăm această tradiție într-o superstiție. Practicarea celor trei virtuți aduce în viața noastră binecuvântarea lui Dumnezeu, care rodește cele bune. Așa câștigăm binele autentic în viața noastră. Dacă nu avem virtuțile, restul e fariseism“, spune părintele Tănăsescu.
La Bobotează, apa se sfințește printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt, motiv pentru care se numește „Agheasmă Mare“. În restul anului, când apa se sfințește doar printr-o unică invocare a Duhului Sfânt, avem „Agheasmă mică“.
Modul agresiv în care credincioșii vor să ia apa sfințită este nedemn de o asemenea sărbătoare. „Aceste neorânduieli, pornite dintr-o dezordine spirituală interioară, nu ne vor apropia Împărăția, ci ne vor depărta de ea. Printr-un astfel de comportament riscăm să alungăm de la noi pe Duhul Sfânt, care ni se dă prin sfințirea apei. Prin urmare, să luăm această apă cu bucurie și înțelepciune. Până la Odovanie, pe 14 ianuarie, o bem dimineața pe nemâncate, împreună cu rugăciune. Cine nu se roagă nu poate primi ajutorul Domnului, pentru că nu-L cheamă și nu-L laudă pentru minunile Sale, ci transformă această apă într-o amuletă magică“, sfătuiește părintele Eugen Tănăsescu.
Superstiții de Bobotează. Brașov: Certurile sunt interzise
Un obicei din zona Făgărașului spune că după sființirea casei de Bobotează, preotul era așteptat cu bucusuioc pentru ca pețitorii să vină la fetele nemăritate. Ulterior busuiocul era folosit la descântecele în dragoste.
Un altul se referă la darurile de Bobotează. Se spune că trebuie să dai bani preotului și să așezi pe crucea lui un fuior de lână. În plus, copiilor li se dădeau nuci, mere și covrigi. Asta ca să-ți meargă bine tot anul. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificații: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele sau că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morților pentru a ajunge în Rai.
Tradiția spune că dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă de Bobotează atunci anul va fi bogat. Certurile sunt interzise și asta pentru că cei care se ceartă de Bobotează o să fie dușmănoși tot anul. Tot de Bobotează nu se spală rufe și nimeni nu trebuie să se spele pe cap deoarece se murdărește apa sființită.
Bistrița: Haloween de România
În satul Chintelnic din Bistrița-Năsăud, în seara zilei de 5 ianuarie își fac apariția ultimii colindători, care marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă.
Format din femei, bărbați, tineri și bătrâni, grupați câte 6-7, își vizitează gazdele nu în costum popular, ci costumați care mai de care mai urât. „Hâzii” (sau urâții în traducere), cum sunt numiți prin părțile locului, ies an de an pe străzile localității Chintelnic pentru a alunga spiritele rele, care au fost aduse în lume odată cu intrarea în noul an. Dezlănțuirea personajelor face ca spiritele rele aduse de noul an să se sperie și să plece.
Acest obicei este păstrat de sute de ani în localitatea bistrițeană, schimbându-se doar „costumațiile”. Dacă acum zeci de ani femeile se costumau în bărbați și invers, în ultimii ani pe ulițele satului își fac apariția strigoi, fantome, vârcolaci, preoți sau vrăjitoare.
Deși obiceiul nu le este străin gazdelor care au crescut cu el, de multe ori se întâmplă ca acestea să fie speriate de costumația „colindătorilor” care au mutat Halloween-ul în ianuarie.
În Chintelnic nu există casă care să nu-i primească pe mascați, care înainte de a intra în curte întreabă gazdele „Primiți cu hâzii?”. Odată ajunși în curtea oamenilor, hâzii își joacă personajele și încearcă să-și sperie gazdele. În schimb primesc gogoși și prăjituri de post.
Etnologii spun că obiceiul are între 500 și 700 de ani, iar oamenii din sat îmbracă diferite costume pentru a înfățișa toate relele care se pot abate asupra lor în anul care tocmai a început. Hâzii din Chintelnic personifică moartea, bolile, războiul, în speranța că întreaga comunitate va fi ferită de aceste nenorociri în anul în curs.
MARAMUREȘ
Lăcașurile de cult s-au pregătit temeinic pentru a împărți Agheasma la sfârșitul slujbei de astăzi. Numai la Catedrala Episcopal㠄Sfânta Treime“ au fost aduși 10.000 de litri de apă de izvor, care urmează să fie împărțiți credincioșilor. Din Maramureș nu lipsesc însă tradițiile specifice.
Pe parcursul curățeniei generele, femeile întorc toate oalele din casă și din curte cu gura în jos, pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele, iar pentru a feri gospodăria de rele și necazuri se așază fire de busuioc la tocul ușii și la ferestre. Totodată, femeile așază câteva boabe de porumb sub cergă. Dacă preotul se va așeza pe acestea înseamnă că fetele vor primi pețitori și cloșca va face multe ouă.
BUCUREȘTI
În Capitală, după Sfânta Liturghie ținută în Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia Sfințirea cea Mare a apei în fața Reședinței patriarhale de la ora 12.00. Ca în fiecare an, în curtea Catedralei patriarhale a fost înălțată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori și busuioc. Pentru enoriașii care vor veni să ia apa sfințită au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 de litri de apă de la izvorul din Grădina Maicii Domnului de pe Dealul Patriarhiei.
TIMIȘOARA
Toate bisericile din Timișoara sunt de obicei pline de credincioși care doreasc să ia apă sfințită de Bobotează, dar niciunde nu a este la fel de aglomerat ca la Catedrala Mitropolitană, unde mii de oameni se strâng pentru a primi agheasmă.
SIBIU
Evenimentele legate de sfințirea apei vor avea loc 11:30 și 14:00. Acestea încep la Catedrala Mitropolitană de pe strada Mitropoliei, de unde preoții și credincioșii vor pleca în procesiune pe traseul strada Mitropoliei – Strada Samuel von Brukenthal – Piața Mare. Aici, va fi sfințită apa, în zona din fața Casei Albastre.
Organizatorii au estimat că vor lua parte circa 1.000 de persoane, ordinea publică urmând să fie asigurată de 40 de jandarmi.
CRAIOVA
Caii sunt botezați, iar Dunărea este sfințită în Oltenia, în zi de Bobotează, iar noaptea oamenii își păzesc fântânile. De cum se lasă seara, localnicii din comune ca Poiana Mare, Desa sau Negoi aprind focul și stau la pază ca nu cumva ceva spurcat să atingă apa.
În orașul lui Amza Pelea, Băilești, oamenii vin călare la biserică pe caii împodobiți ca de sărbătoare. Animalele sunt stropite de preoți cu agheasmă mare. În orașul Calafat, are loc ritualul sfințirii Dunării. Oamenii vin cu sutele să îl vadă pe doljeanul care sare în apă și scoate în dinți crucea aruncată de preoți.
IAȘI
Una dintre cele mai importante sărbători religioase creștine, Botezul Domnului, este celebrată la Iași printr-o slujbă impresionantă ținută de un sobor de preoți condus de Înalt Preasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Liturghia va începe la ora 9.00, iar în jurul orei 12.00 ÎPS Teofan va oficia slujba pentru sfințirea apei din cele 12 butoaie cu o capacitate de câte 1.000 de litri scoase în curtea din spatele Catedralei Mitropolitane.
Gospodinele din Moldova prepară în zilele dinaintea Bobotezei colivă din grâu încolțit, precum și "pelincile Domnului" sau julfa, prăjitură gătită și în Ajunul Crăciunului. Obiceiul spune că în ziua de Bobotează, apa nu se folosește sub nicio formă la treburile gospodăriei.
CLUJ
Catedrala Mitropolitană din centrul Clujului a pregătit 15.000 de recipiente cu apă sfințită pentru miile de credincioși care vor fi prezenți la slujba de Bobotează. Liturghia începe la ora 9.00, iar în jurul orei 12.00, ÎPS Andrei Andreicuț va oficia slujba pentru sfințirea apei din recipientele aflate în fața Catedralei, în Piața Avram Iancu.
SUCEAVA
În mai multe sate din zona Bucovinei, preotul care a ținut slujba aruncă în apele reci ale râurilor crucile de gheață, pregătite special pentru Bobotează. Bărbații în putere se aruncă în apă și se întrec pentru a recupera crucea. Se spune că cel care reușește să îndeplinească sarcina va fi binecuvântat tot anul. Nu lipsesc nici crucile de gheață expuse spre venerație la bisericile din Bucovina, pregătite în comuna suceveană Bosanci.
Tradția crucilor de greață se leagă de un obicei instituit de pompieri voluntari în secolul 19, când aceștia au hotărât să sculpteze în fiecare an cruci din gheața iazului pentru a feri localitatea și de alte necazuri. Blocurile de gheață au grosimi între 25 și 40 de centimetri și cântăresc câteva sute de kilograme. Ulterior sunt șlefuite cu drujbele și transportate la bisericile din județ.
RÂMNICU-VÂLCEA
Înaltpreasfințitul Părinte (ÎPS) Gherasim și Preasfințitul Emilian Lovișteanu oficiază, luni, Sfânta Liturghie. Ulterior, se trece la sfințirea apei din recipientele de plastic aflate în curtea Arhiepiscopiei Râmnicului.
ORADEA
Astăzi, biserica cu Lună va fi una dintre cele mai asaltate lăcașe de cult din Oradea, așa cum se întâmplă în fiecare an, dar și catedrala greco-catolică Sfântul Nicolae. Biserica Sfântul Andrei sau Biserica Albastră sunt alte două lăcașe de cult luate cu asalt de credincioșii orădeni. În jurul orei 12.00 va avea loc sfințirea apei, după care aghiazma mare va putea fi luată acasă de către credincioși.
HUNEDOARA
Sărbătoarea de Bobotează are o semnificație aparte în tradițiile din zona Hunedoarei. Se spune că în seara dinaintea Bobotezei, fetele își visează ursitul. Curțile bisericilor sunt pline de crdincioși care vin pentru a lua apă sfințită.
SLATINA
La Slatina, fiecare biserică s-a pregătit încă de duminică prin slujbe de sfințire a apei ce va fi pusă la dispoziția credincioșilor în cursul zilei de luni. În tradiția populară, apa sfințită de Bobotează ferește de boli și necazuri familia ai cărei membri gustă, dimineața – la prima oră, cel puțin o gură de apă sfințită.
ALBA IULIA
Cum se sărbătorește Boboteaza în România
La Catedrala Ortodoxă a Încoronării din Alba Iulia, procesiunea de sfințire a apei a început încă de duminică și va continua și astăzi. Sute de credincioși sunt așteptați să asiste la slujbă și să primească apă sfințită.
Slujba va fi oficiată de un sobor de preoți condus de Arhiepiscopul Irineu. Apa a fost pusă în 30 de recipiente a câte 50 de kilograme fiecare, care vor fi amplasate pe platoul din fața Catedralei de unde va fi distribuită de mai mulți preoți, astfel încât să fie evitată îmbulzeala credincioșilor.
TÂRGU JIU
De Bobotează, în Târgu Jiu, polițiștii locali vor duce apă sfințită la persoanele bolnave și bătrâne care nu se pot deplasa. Această acțiune se desfășoară de peste șase ani. Și în sudul Olteniei există tradiția tinerilor care se aruncă în râu după crucea sfințită de preot, mai exact în râul Gilort. Se spune că cel care va prinde crucea va fi ferit de boli și norocos tot anul.
GALAȚI
La Galați, după Sfinta Liturghie de dimineață din toate bisericile, gălățenii sunt așteptați, în jurul orei 12.30, la kilometrul 0, pe Faleza Dunării, la Biserica „Precista”, pentru a participa la sfințirea apelor Bătrânului Fluviu.
CARAȘ SEVERIN
Parohia Ortodoxă din Moldova Nouă face un pelerinaj prin oraș până pe malul Dunării, unde preoții săvârșesc slujba Aghasmei Mari. După ce apa este sfințită, preoții aruncă o cruce de lemn în apele Dunării iar tinerii se aruncă în apă.
Se spune că cel care apucă primul crucea din Apele Dunării va fi sănătos întregul an și va avea parte numai de noroc și binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Și apele Nerei sunt sfințite de Bobotează, iar la Băile Herculane preoții pleacă în pelerinaj până la izvorul de apă minerală Domogled, pe care îl sfințesc de Bobotează.
REȘIȚA
Așa cum este tradiția în ziua de Bobotează, Parohia Ortodoxă din Moldova Nouă face un pelerinaj prin oraș până pe malul Dunării, unde preoții săvârșesc slujba Aghasmei Mari. După ce apa este sfințită, tot cu respectarea tradiției, preoții aruncă o cruce de lemn în apele Dunării iar tinerii se aruncă în apă pentru a recuperea crucea de la Bobotează.
ARAD
La cea mai veche mănăstire cu viață monahală neîntreruptă din țara noastră, aflată în județul Arad, de Bobotează va avea loc o slujbă specială. Este vorba despre Mănăstirea Hodoș-Bodrog, atestată documentar din 1177, unde preoții și călugării sfințesc apele Mureșului, eveniment la care asistă în fiecare an mii de persoane.
CĂLĂRAȘI
Pentru cea mai importantă sărbătoare de pe malul Borcei, preoții au sfințit aproximativ două tone de apă pentru credincioși, iar autoritățile locale vor cheltui cu această ocazie 57.000 de lei. În Parcul Central al Călărașiului sunt așteptați mii de oameni, dar și destui curajoși care să se arunce în apele Borcei pentru a recupera crucea aruncată de preoți.
Manifestarea cuprinde și tradiționalul botez al cailor, ceremonie ce se va desfășura pe platoul din fața Prefecturii. De asemenea, de la sărbătoare nu putea lipsi și un concurs culinar, iar toți călărășenii sunt invitați după ceremonie la tradiționala porție de fasole cu ciolan.
La acest articol au contribuit: Ionuț Ungureanu, Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Corina Macavei, Dorin Timonea, Alin Ion, Ramona Găină, Andreea Mitrache, Simona Suciu, Mugurel Manea, Ionel Stănilă, Adrian Boioglu, Bogdan Nistor, Remus Florescu, Dinu Zară, Claudia Bonchiș, Vali Silaghi, Claudia Untaru, Daniel Guță, Irina Rîpan.

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 538, Ultimul acces: 2021-02-28 23:49:22