Preotul care a urcat in papamobilul Papei Francisc - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Preotul care a urcat în papamobilul Papei Francisc

[2014-01-10]
"Hai, vino, urcă!" A fost nevoie numai de trei cuvinte ale Papei Francisc pentru a uimi un vechi prieten în piața San Pietro. Miercurea aceasta, în timpul audienței generale, printre mii de credincioși Papa Francisc a recunoscut un chip familiar: Fabián Báez, un paroh din iubitul său oraș Buenos Aires. Fără a ezita, l-a invitat să urce în papamobil. "Această fotografie va face înconjurul lumii!, a strigat Bergoglio cu un mare zâmbet. De fapt, imaginea a atras atenția lumii. Un alt gest de apropiere al pontifului, au subliniat media internaționale. Însă puțini știu ceea ce a spus Bergoglio la urechea preotului: "Mă distrează mult!" În acest interviu, acordat pentru Vatican Insider și apărut în traducere pe Ercis.ro, Fabián Báez povestește detaliile călătoriei sale în papamobil.
- Cum s-a născut întâlnirea cu Papa?
- Tocmai sosisem marți la Roma și miercuri dimineața nu reușeam să ajung la cateheza Papei pentru că nu știam nimic, nici măcar unde să caut biletele de intrare. Atunci am mers în piață și am rămas în spatele gardului așteptând să îl văd trecând în papamobil. În timp ce trecea, m-a văzut și m-a recunoscut. Eu strigam tare, dar cu toate persoanele acelea un singur strigăt nu se aude. Eram impresionat de afectul oamenilor față de Papa. M-a văzut și a spus: "Dar ce faci aici?" Am răspuns că am venit ca să îl văd. Papamobilul a continuat traseul și, în timp ce se întorcea, s-a oprit. Papa m-a chemat, m-a făcut să sar gardul și mi-a spus: "Hai, vino, urcă!" Am crezut că îmi va procura un scaun pentru mine acolo în față, într-un loc mai bun. Dar nu, mi-a spus: "Vino, urcă în papamobil". Acolo l-am salut cu o îmbrățișare. Nu puteam să cred ceea ce trăiam.
- Și apoi?
- Mi-a spus cu un zâmbet: "Această fotografie va face înconjurul lumii!" Văzând că am sărit gardul cam greu, a făcut și o glumă cu privire la asta. Mi-a spus: "Data viitoare o să punem garduri mai mici", sau ceva de genul acesta. A fost foarte amabil, m-a lăsat să intru și a cerut un scaun pentru mine, aproape de el. Apoi m-a întrebat: "Trebuie să pleci?" Eu am răspuns că voi rămâne până la sfârșit. "Bine, atunci ne salutăm după aceea". Am discutat câteva minute, m-a întrebat despre câteva persoane, am vorbit despre probleme personale. Nu vorbisem cu el și nici nu l-am mai văzut de când este Papă și pentru acest motiv întâlnirea a fost o mare emoție.
- Cum este Papa în acțiune?
- L-am perceput ca un om fericit și cu o foarte mare forță de credință; am rămas foarte uimit de afectul său, de tandrețea sa. Un adevărat reprezentant al lui Cristos, bun, calm, umil. Cred că acesta este mesajul său: "Hai, vino, urcă!" Acesta este mesajul său pentru lume, este ceea ce am simțit. Am putut să văd un pic ceea ce face atunci când cheamă lumea să își ridice inima, să aibă speranță. L-am găsit foarte bine, incredibil de puternic, pentru că dimineața a fost un maraton și cu toate acestea i-a salutat pe toți, unul câte unul, timp de două ore, pe fiecare bolnav, pe fiecare persoană. Eu eram un pic obosit, dar el continua; l-am găsit fantastic.
- Care era raportul dumneavoastră cu el atunci când era la Buenos Aires?
- A fost mereu Episcopul meu; el m-a hirotonit. Era un raport Episcop-preot, dar cu o marcă specială. A fost mereu un om foarte apropiat și puteai mereu să vorbește cu el despre orice lucru, mai ales în momentele mai dificile percepeai prezența sa. Când a murit tatăl meu, m-a sunat... detalii ca acesta. Pentru mine el n-a încetat niciodată să fie un preot. Desigur, era Episcopul meu și era și Cardinal, dar a fost mereu un preot la îndemână, foarte apropiat. Și de data aceasta speram să îl întâlnesc, dar toate acestea nu mi le-aș fi imaginat vreodată.
- Bergoglio a avut schimbări de când este Papă?
- Nu cred că se poate vorbi despre schimbări și cred că el este acum cu toată lumea așa cum era înainte în grupurile de intimitate. Când se simțea în încredere era mereu așa, glumea, râdea... Mi se pare că înainte era foarte timid în fața mulțimilor sau la Liturghii; aceea era impresia pe care o aveam despre el înainte: că era foarte afabil cu grupuri mici, în dialoguri de încredere, era distractiv, vesel, simplu și un pic dezlipit în mulțimi.
- Ce contribuție poate să dea Argentina Bisericii universale prin Papa Francisc?
- Nu știu, pot spune ce anume dă el Argentinei. Mi se pare foarte frumos că Biserica are un Papă de la "capătul lumii", așa cum a spus el însuși; acest lucru demonstrează inima universală a Bisericii. Biserica nu este o schemă de luptă de putere, așa cum o cred unii. Dacă ar fi așa, un Arhiepiscop aproape de pensionare, de 76 de ani, într-o Dieceză pierdută în ultimul colț al lumii, nu ar fi fost ales Papă. Desigur există o altă rațiune în Biserică. Ceea ce dă el este simplitatea sa, apropierea sa, și acest lucru se vede clar. El învață Argentina cultura întâlnirii, a dialogului, a îngrijirii rănilor, să nu pună accentul pe lucrurile care ne despart, ci pe lucrurile care ne unesc. Eu sper, din inimă, că noi argentinienii vom putea înțelege aceasta, să mergem dincolo de diviziunile interne, care cântăresc așa de mult în patria noastră. În acest sens el este semn a ceva nou.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 497, Ultimul acces: 2021-03-01 09:01:10