Despre Catedrala Neamului (Adevarul.ro) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Despre Catedrala Neamului (Adevarul.ro)

[2014-01-14]
Înainte de toate, trebuie spus că ea există de multe sute de ani. Oriîncotro ți-ai îndrepta pașii, o întâlnești. Numai să vrei s-o vezi.
Are ziduri de aer, turle de nori, iar în vârf, o cruce făcută din păsări. De cele mai multe ori, dintr-o singură pasăre, ce pare să stea vertical în văzduh, cu aripile larg desfăcute. Îndeosebi păsărilor cântătoare le place să țină loc de cruce, iar atunci când ele obosesc, le suplinește cântecul.
Naosul e cât vezi cu ochii. Altarul e cât vezi cu inima. Porțile împărătești sunt croite din lemnul câtorva mii de păduri, de aceea și înfrunzesc primăvara, după care se umplu până la refuz de cuiburi, iar cuiburile de ouă din care ies bărbi albe de sfinți și aripi strălucitoare de îngeri.
Ferestrele au limpezimea apelor curgătoare.Te uiți de afară prin ele și vezi cum curg, dinspre cristelniță spre năsălie, nenumărate vieți de oameni. Vezi însăși viața ta cum se ține pe urma vieților părinților tăi, ce se țin, la rându-le, după viețile celor de dinaintea lor. Șiruri de nașteri, urmate continuu de șiruri de înmormântări. E toată existența omului înăuntru, cu tine și cei de după tine cuprinși în ea, până ce va fi să se termine timpul.
Cât despre catapeteasmă, ea este alcătuită din sufletul tuturor bisericilor mărunte de țară. De aceea și auzi atât de multă sfințenie picurând din icoane. Și de aceea poți să iei întreaga catedrală în palmă și s-o așezi în dreptul inimii, acolo unde îi și este locul, apoi să-ți lipești fruntea de tavanul ei, ca să-l poți vedea venind pe Dumnezeu. Care nu va întârzia niciodată. Am făcut, credeți-mă, de sute de ori asta, și Dumnezeu mi S-a arătat cu adevărat.
Ba cu chipul bunicului meu Ion, care și-a dat sufletul în prima zi de seceriș înainte de venirea mea pe lume. Ba cu chipul lui Eminescu, rugându-se la icoana mamei sale, Rareșa Iurașcu. Ba cu chipul lui Mihai Viteazul, pornind încrezător spre Alba Iulia. Ba cu chipul lui Constantin Noica, luminat în bezna detenției de sentimentul românesc al ființei. Dumnezeu poate fi, dacă știi cum să Îl rogi, aproape orcine. Și dacă ești pregătit să-L întâmpini, poate veni aproape oricând.
Măcar o dată, o singură dată, intrați, Prea Fericite, în catedrala aceasta, care e gata construită, există!, și chemați-L în gând pe Dumnezeu. În mai puțin de-o clipă El va veni. Numai să vreți să-L întâlniți!
Autor: Ștefan Mitroi

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 276, Ultimul acces: 2020-08-11 10:36:14