Biserica Domneasca din Capitala il sarbatoreste pe Sf. Cuv. Antonie cel Mare - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Biserica Domnească din Capitală îl sărbătorește pe Sf. Cuv. Antonie cel Mare

[2014-01-15]
Biserica Domnească - Paraclis Patriarhal – de la Curtea Veche din București își cinstește pe cel de-al doilea ocrotitor, Sfântul Cuv. Antonie cel Mare. Sfântul a devenit ocrotitorul bisericii Sfântul Anton - Curtea Veche după incendiul din 23 martie 1847 când Biserica Sfântul Anton – Pușcărie din apropierea Bisericii Domnești a ars în întregime.
Procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sf. Antonie cel Mare
Sărbătoarea hramului va începe încă de joi seara – 16 ianuarie 2014 - începând cu ora 16:30 prin procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Cuvios Antonie cel Mare până la locul unde s-a aflat biserica Sfântul Anton ce a ars în incendiul din anul 1847.
„Pentru al treilea an vom fi pelerini alături de icoana făcătoare de minuni a Sf. Cuv. Antonie cel Mare de la Biserica Sf. Anton - Curtea Veche până la monumentul din Piața Sfântul Anton care marchează locul unde la 1715 până la 1847 a fost Biserica Sfântul Anton - Pușcărie. Această biserică a ars în incendiul din 23 martie 1847 salvându-se în chip miraculos icoana făcătoare de minuni care se află în biserica noastră. Aici, vom săvârși slujba Acatistului Sf. Cuv. Antonie cel Mare. Astfel, vom reface, în procesiune, drumul icoanei făcătoare de minuni a Sfântului de la biserica care a ars la 1847 la Biserica Sfântul Anton - Curtea Veche. Vă așteptăm să fiți pelerini alături de icoana făcătoare de minuni a Sf. Antonie”, a precizat părintele Ciprian Apetrei, preot slujitor la Biserica Domnească de la Curtea Veche.
Programul slujbelor de hram în anul 2014
Joi, 16 ianuarie, de la orele 17:30 se va oficia Slujba Vecerniei unită cu Litia.
În ziua sărbătorii Sfântului Antonie cel Mare se va oficia începând cu ora 07:30 - Acatistul Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, apoi de la ora 08:00 se va săvârși Utrenia și Sfânta Liturghie.
„Vă așteptăm ca în fiecare an să îl cinstim în ziua sa de prăznuire pe Sf. Cuv. Antonie cel Mare, părintele și ocrotitorul nostru, care de atâtea ori în nevoi și în necazuri a mijlocit pe lângă Bunul Dumnezeu pentru noi, pururea rugători la icoana sa făcătoare de minuni din Biserica Sf. Anton - Curtea Veche”, a spus părintele Ciprian Apetrei, preot slujitor la Parohia Sf. Anton - Curtea Veche.
Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare
Sfântul Antonie cel Mare este cinstit în spațiul răsăritean, atât în Egipt, cât mai ales în spațiul Ortodoxiei bizantine, prin minunile ce se săvârșesc în numele său, prin icoanele făcătoare de minuni, la care se ridică rugăciunile creștinilor.
O astfel de icoană să află și la cea mai veche biserică din București, Biserica Domnească a capitalei României, care de peste 165 de ani a primit ca al doilea ocrotitor al ei, după Maica Domnului, pe Sfântul Antonie cel Mare, prin una din icoanele salvate de la Biserica Sf. Anton, din imediata apropiere, care a ars la 1847. Aici, ca și în alte locuri din lumea ortodoxă unde există evlavie pentru Sfântul Antonie cel Mare, credincioșii pot mărturisi că sfântul nu este doar părintele monahilor, ci mai ales a devenit părintele nostru, al tuturor celor care ne rugăm spunând: Bucură-te Sfinte Părinte Antonie! În acatistul închinat Avvei Antonie ne rugăm lui spunând: Bucură-te, mare apărător al celor ce te cinstesc pe tine!
Viața Sfântului Cuvios Antonie cel Mare
Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, acest mare luminător al credinței a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. Pe când Antonie avea 20 de ani, după moartea părinților săi, și-a împărțit averea la săraci, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.
După ce s-a nevoit o perioadă într-o colibă de lângă satul natal, sub povățuirea unui ascet mai bătrân, Antonie s-a mutat într-un mormânt păgân; apoi, pe când avea 35 de ani, Sfântul Antonie s-a mutat într-un loc numit Pispir, la marginea deșertului. Aici a locuit sfântul timp de 20 de ani, până când ucenicii săi l-au silit să părăsească acest loc. Acum Antonie devine deja părintele duhovnicesc al multor călugări din diversele comunități monastice din pustia egipteană, cele mai vestite fiind cele din Nitria și Sketis.
După ce în anul 310 face o călătorie la Alexandria pentru îmbărbătarea creștinilor prigoniți din cauza persecuției lui Maximin, Antonie se stabilește în 312 în adâncul deșertului, pe muntele Kolzim. Aici a rămas sfântul până la sfârșitul vieții, împreună cu doi ucenici, părăsind locul doar pentru a-și vizita discipolii și pentru a doua sa călătorie la Alexandria, în sprijinul Sfântului Atanasie cel Mare, persecutat de susținătorii ereticului Arie.
Sfântul Antonie a trecut la cele veșnice în anul 356 la vârsta de 105 ani, după cum aflăm de la Sfântul Atanasie cel Mare.
Istoricul Bisericii
Biserica Domnească de la Curtea Veche - Paraclis Patriarhal cu hramurile Buna Vestire și Sfântul Cuvios Antonie Cel Mare a fost zidită de domnitorul Mircea Ciobanul în anul 1559. A fost edificată și zugrăvită de Petru cel Tânăr sub îndrumarea doamnei Chiajna. La începutul secolului XVIII domnitorul Ștefan Cantacuzino a realizat portalul de la intrare și a împodobit biserica cu pictură la interior și zugrăveală nouă la exterior. În secolul al XVIII-lea biserica a suferit și alte modificări. Dintr-un document din 20 octombrie 1758 rezultă că Vodă Constantin Mavrocordat mărise mult lăcașul, adăugindu-i «două paraclise alăturea cu biserica cea mare». Arhimandritul Visarion, eclesiarhul bisericii de la jumătatea secolului al XIX-lea a coordonat ample lucrări de restaurare la biserica domnească care au început în 1847 și au schimbat aspectul exterior al monumentului, care a devenit neo-gotic. După ce toate lucrările au fost încheiate, la 22 martie 1852 a avut loc târnosirea bisericii. Prima restaurare a bisericii a fost începută în 1914 de arhitectul Gh. Lupu, cu care prilej a fost demolată turla adăugată în sec. XIX. Lucrările de restaurare au fost întrerupte din cauza primului război mondial. O nouă restaurare a fost executată în anii 1928 - 1935 de arhitectul Horia Teodor, care a redus planul inițial, a subliniat mai pregnant elementele decorative și a marcat eșantioanele picturii vechi. După cutremurul din 1977, biserica a fost reparată din nou.
La interior, a fost restaurată pictura din 1852 a lui C. Lecca de pictorița Virginia Videa, care a pictat din nou și turla. Lucrările au fost finalizate la sfârșitul anului 1982. În anul 2006 a fost schimbată piatra Sfintei Mese și s-a executat ușa exterioară la Sfântul Altar. Apoi, în anul 2007 a fost restaurată pictura bisericii. Catapeteasma a fost restaurată în anul 2008, an în care Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat Bisericii Sfântul Anton Curtea Veche demnitatea de Paraclis Patriarhal. În anul 2009 lăcașul de cult a fost dotat cu mobilier nou și s-a realizat muzeul parohial care a fost sfințit de Patriarhul României în data de 2 februarie 2010. Acesta este primul muzeu parohial din București. În cursul anului 2010 și începutul anului 2011 s-a realizat lucrarea de refacere exterioară a bisericii, apoi în continuarea anului 2011 au început ample lucrări de consolidare și refacere a clopotniței, anexelor ei, dar și refacerea exterioară a muzeului parohial încheiate în 2012. Lucrările la clopotniță și anexele ei continuă și astăzi.
În data de 16 iunie 2013 a avut loc resfințirea bisericii. Slujba a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel alături de care a slujit și Preasfințitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Sfințirea și binecuvântarea lucrărilor a fost precedată de oficierea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, pe un podium special amenajat în curtea Bisericii.
Sfântul Constantin Brâncoveanu ctitor al Bisericii Domnești de la Curtea Veche
Bucureștiul păstrează numeroase monumente de artă religioasă și medievală, printre care o serie de biserici și mănăstiri datând din secolul al XVI-lea, de când orașul a devenit reședință statornică a voievozilor munteni. Biserica de la Curtea Veche este una dintre aceste bijuterii arhitecturale. În apropiere de Piața Unirii, peste drum de vestitul han al lui Manuc, se înalță silueta impunătoare a unei biserici despre care puțini trecători știu că este cea mai veche biserică din București
Între ctitorii Bisericii Domnești de la Curtea Veche - care are ca ocrotitor și pe Sfântul Antonie cel Mare - se află și Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. În muzeul parohial se află o anaforniță de argint donată bisericii de Sfântul Voievod care se constituie în cel mai vechi obiect din acest muzeu și a fost recuperată după anul 2008 de la autoritățile Statului, fiind confiscată în timpul regimului comunist.
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a refăcut turnul-clopotniță al Bisericii Domnești, care a ars, fiind lovit de trăsnet, la 25 iunie 1691 și i-a pus și „ceasornic”. Voievodul Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească de la 29 octombrie 1688 până în luna martie a anului 1714 (în Săptămâna Patimilor), timp de 26 de ani. Constantin Brâncoveanu cu fiii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache au fost trecuți în rândul sfinților de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 19 iunie 1992 cu zi de prăznuire la 16 august.
În Patriarhia Română, 2014 este Anul omagial Euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) și Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni deoarece la 15 august 2014 se împlinesc 1700 de ani de la martiriul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, al fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și al sfetnicului său Ianache, la Constantinopol, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Foto: sărbătoarea Sf. Cuv. Antonie la Biserica Domnească din anii 2011, 2012

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 282, Ultimul acces: 2020-08-13 18:11:07