EMINESCU SI BISERICA - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

EMINESCU ȘI BISERICA

[2014-01-15]
Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat în cadrul Adunării Generale a Academiei Române, cu prilejul Zilei culturii naționale, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2014:
Ziua de naștere a marelui poet național al românilor, Mihai Eminescu, care și-a iubit deopotrivă țara și credința strămoșească, trebuie cinstită și ca Zi a culturii naționale.
În ședința de lucru din 28 februarie 2013 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Ziua Culturii Naționale să fie aniversată prin programe speciale în toate eparhiile ortodoxe române din țară și străinătate.
Născut și crescut în spiritul creștin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica și monahismul românesc, Mihai Eminescu a rămas, pentru toată viața, profund pătruns și inspirat de universul spiritual al locurilor natale botoșănene, presărate cu dealuri domoale și mult cer, cu mănăstiri și schituri de viață sfântă și cu tradiții populare de o mare frumusețe artistică.
Atașamentul, respectul și admirația lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii și identității naționale a poporului român, le-a dobândit din familia sa, de la surorile mamei sale care erau călugărițe, una dintre ele chiar stareță la schitul Agafton, unde copilul, apoi tânărul Mihai Eminescu mergea adesea. Așa s-a familiarizat el de foarte timpuriu cu slujbele și cântările bisericești, reflectându-le mai târziu în unele din creațiile sale, în care folosește metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca, de pildă, în poezia „Rugăciune”.
Iubit și prețuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei și până la sfârșitul vieții, Eminescu a fost la rândul său un iubitor și apărător al Bisericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodox㠄maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului (…)” (Mihai Eminescu, Timpul, 14 august 1882, în „Opere”, Editura Academiei Române, București, 1989, vol. 13, pp. 168-169); „păstrătoarea elementului latin (…) care a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise (…)”(Idem, „Liber-cugetător, liberă-cugetare”, Timpul, 2 februarie 1879, în „Opere” Editura Academiei Române, București, 1989, vol. 10, p. 187).
Făuritor al limbii române literare moderne, Eminescu a înțeles că între multe daruri moștenite de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului românesc, cel mai mare dar este limba națională în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumusețile locurilor natale și ale sufletului românesc.
Cunoscând bine viața și istoria poporului român, precum și rolul Bisericii în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, Mihai Eminescu a apărat adesea Biserica, spunând: „Cine combate Biserica și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu este!” (Ibidem, p. 187)
De asemenea, Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877-1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național (Nicolae Șt. Noica, „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2011, p. 51).
Permanent viu în memoria colectivă ca poet, Mihai Eminescu a fost în același timp un mare jurnalist, publicistica lui fiind o adevărată enciclopedie în care exprimă cunoștințe din toate domeniile de activitate: sociologie, statistică, economie, istorie, arheologie, religie etc.
Aniversarea Zilei Culturii Naționale este un prilej deosebit de a comemora cu recunoștință și prețuire pe marele nostru poet național Mihai Eminescu și de a mulțumi cu adâncă evlavie lui Dumnezeu pentru darul făcut poporului român prin acest geniu al literaturii române, un om cu o cultură vastă din domenii diferite, un patriot român autentic și în același timp un român cu o deschidere universală deosebită. El nu se izola temându-se de dialog, dar nici nu se pierdea în dialog dizolvându-și identitatea.
Așadar, Mihai Eminescu a fost și rămâne modelul românului dornic de cunoaștere universală și în același timp fidel păstrător al identității sale naționale.
Mulțumim Domnului Academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la lucrările Adunării Generale a Academiei Române, dedicate Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care au contribuit și contribuie ca Ziua Culturii Naționale să fie o adevărată sărbătoare a valorilor spirituale, a identități și demnității poporului român!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 316, Ultimul acces: 2020-08-13 18:11:16