155 de ani de la Unirea Principatelor sarbatoriti la Patriarhie - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

155 de ani de la Unirea Principatelor sărbătoriți la Patriarhie

[2014-01-24]
La 24 ianuarie 2014 aniversăm 155 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Mitropoliei (Patriarhiei), într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci (în prezent Catedrala Patriarhală).
Slujbă de Te Deum
Cu acest prilej, la Sfânta Liturghie oficiată astăzi în Catedrala patriarhală au fost pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și ceilalți făuritori ai Unirii Principatelor Române. De la orele 10:30 a fost săvârșită o slujbă de Te Deum ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreț din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție semnificativă.
Slujba a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, la sfintele slujbe au mai participat: Președintele Academiei Române, Ionel Haiduc și Vicepreședintele instituției, Dan Berindei, academicieni, membrii Consiliului Național Bisericesc și ai Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și numeroși credincioși.
Depunere de coroane de flori pe Dealul Patriarhiei
După Slujba de Te Deum, Patriarhul României împreună cu toți cei prezenți în Catedrala Patriarhală au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflată pe Dealul Patriarhiei. Aici, au fost depuse coroane de flori din partea Patriarhiei Române și din partea Academiei Române.
Sesiune de comunicării științifice
Evenimentul a continuat, de la orele 11.15, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, cu sesiunea de comunicării științifice „155 de ani de la Unirea Principatelor Române” organizată de Patriarhia Română și Academia Română. Sesiunea a fost moderată de domnul academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române. În deschiderea ședinței, Patriarhul României a adresat celor prezenți un cuvântul intitulat Aniversăm un act de dreptate și demnitate națională - 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.
„Pentru Biserica noastră, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885 și ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, în anul 1925, după realizarea României Mari. În această perspectivă a autocefaliei Bisericii noastre, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat deja, la 3 decembrie 1864, Decretul organic, în care se arăta c㠄Biserica Ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, în tot ceea ce privește organizarea și disciplina” și c㠄Sinodul general al Bisericii Române păstrează unitatea dogmatică a sfintei credințe ortodoxe cu Marea Biserică de Răsărit, prin coînțelegere cu Biserica Ecumenică a Constantinopolului”, a spus Preafericirea Sa.
A urmat apoi Cuvântul de salut al domnului academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române.
„Sunt onorat să particip și să deschid această sesiune de comunicări științifice organizată în comun de Academia Română și Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. Așa cum menționa Preafericirea Sa între Academie și Patriarhie s-a stabilit o colaborare, Academia Română slujește în primul rând știința, Patriarhia slujește Biserica, dar împreună avem aceleași scopuri și între știință și religie trebuie să existe o colaborare. Astăzi sărbătorim 155 de ani de la Unirea Principatelor, știm cum Alexandru Ioan Cuza ales întâi în Moldova ca domnitor al Moldovei a fost apoi ales și în Țara Românească și în felul acesta s-a realizat o dorință de veacuri a românilor de a fi împreună. A fost mica unire completată mai târziu cu marea unire din 1918. Sesiunea științifică de astăzi va aduce în atenție o serie de fapte și întâmplări legate de unirea din 1859”, a spus acad. Ionel Haiduc.
În continuare, Vicepreședintele Academiei Române, Domnul Academician Dan Berindei a susținut comunicarea: Românii Unirii din 1859, în care a subliniat că Unirea nu a reprezentat doar un memorabil moment istoric, ci ea a inaugurat o nouă etapă în istoria națională.
Apoi, domnul Alexandru Mamina, cercetător științific II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a susținut comunicarea: Unirea de la 1859: rolul personalităților în istorie.
„Aș dori să pornesc de la afirmația a lui Mihail Kogălniceanu care spunea Unirea, națiunea a făcut-o. Din punctul de vedere al complexului de factori implicați în activitatea unionistă, fără îndoială că afirmația era corectă. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a devenit posibilă nu numai ca urmare a campaniilor din presă, a mobilizării celor înscriși pe listele electorale, foarte important aș spune că în urma acordului între boieri și țărani reprezentați în Adunările Ad Hoc și nu în ultimul rând în condițiile presiunii populare exercitate asupra Adunării Elective”, a spus domnul Alexandru Mamina.
Ultima comunicare a fost susținută de domnul Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române a susținut comunicarea: Actul Unirii în arta plastică: „Arta plastică și-a găsit întotdeauna un motiv însemnat de expresie în momentele importante ale națiunii (...) Astăzi este momentul să analizăm din cu totul alt punct de vedere acest mare aport pe care plastica l-a adus la înfăptuirea Unirii și la imortalizarea principalilor făuritori. Începuturile au fost puțin mai înainte, așa cum spusese foarte bine Domnul Acad. Dan Berindei că generația de la 1848 a pregătit Unirea. Același lucru s-a întâmplat și în plastică. Generația de la 1848 a făcut câteva dintre importantele imagini iconice ale națiunii române”.
La rândul său, Părintele Prof. Viorel Ioniță de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a vorbit despre mărturia arhim. Ioasaf Snagoveanul apărută în presa elvețiană: „Un principe sau un împărat dacă este ales de o Adunare Generală cu majoritate și dacă are binecuvântarea Bisericii atunci acel principe sau împărat devine un domnitor legitim. Cu atât mai mult Alexandru Ioan I este un principe legitim pentru că a fost ales nu numai cu majoritate, ci cu unanimitate de două Adunări Generale și a avut binecuvântarea Bisericii. Această scurtă cuvântare a atras atenția publicului și jurnaliștilor elvețieni pentru că ierarhia romano-catolică pleda împotriva eliberării romanilor, după cum spunea presa elvețiană în înțelegerea italienilor, din statele papale. Jurnaliștii elvețieni spun că așa cum Principatele dunărene au reușit să obțină îndreptățita lor libertate și demnitate de ce nu ar avea dreptul și romanii, locuitorii din statele papale, să obțină libertatea lor?. Cu alte cuvinte acel modest călugăr român era pus oarecum ca model în contrast cu ierarhii romano-catolici”.
În încheierea sesiunii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat volumul MONAHISMUL ORTODOX ROMÂNESC. Istorie, contribuții și repertorizare care va fi lansat la Academia Română.
***
La Iași, în 5/17 ianuarie 1859 Adunarea electivă a Moldovei, prezidată de mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, l-a ales Domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. Apoi, la București, în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, după participarea tuturor deputaților la slujba de Te-Deum oficiată în actuala Catedrală Patriarhală (Mitropolitană atunci), Adunarea electivă a fost deschisă la orele 11.00 sub președinția Mitropolitului Nifon al Țării Românești. Lucrările Adunării Elective a Țării Românești s-au desfășurat pe Dealul Mitropoliei, în clădirea aflată lângă Catedrala Mitropolitană. În cadrul ședinței, la propunerea lui Vasile Boerescu, a fost ales în unanimitate domn Alexandru Ioan Cuza, deja ales domn al Moldovei din 5 ianuarie 1859, înfăptuind astfel Unirea celor două Principate Române.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 298, Ultimul acces: 2021-05-07 16:28:37