Patriarhul Romaniei la Manastirea Pasarea - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Patriarhul României la Mănăstirea Pasărea

[2016-01-03]
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, s-a aflat duminică, 03 ianuarie 2016, în mijlocul obștii monahale a mănăstirii ilfovene Pasărea. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat, cu acest prilej, un cuvânt de învățătură tuturor celor prezenți la sfintele slujbe oficiate astăzi în lăcașul de cult din cadrul așezământului monahal.
În Duminica dinaintea Botezului Domnului, Biserica Ortodoxă a rânduit la Sfânta Liturghie să se citească pericopa evanghelică de la Sf. Ev. Marcu, capitolul 1, versetele 1-8: „Începutul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Precum este scris în prorocie: Iată, Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feței Tale, care va pregăti calea Ta. Glasul celui ce strigă în pustie: pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui. Ioan boteza în pustie propovăduind botezul pocăinței întru iertarea păcatelor. Și ieșeau la el tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim și se botezau de către el, în râul Iordanului, mărturisindu-și păcatele lor. Și era Ioan îmbrăcat în haine de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică. Și propovăduia, zicând: Vine în urma mea Cel care este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să mă plec și să-I dezleg cureaua încălțămintelor. Eu v-am botezat pe voi cu apă, El însă vă va boteza cu Duhul Sfânt”.
Botezul creștin dăruiește iertarea păcatelor și înfierea prin har
În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preafericirea Sa a subliniat faptul că Duminica dinaintea Botezului Domnului ne arată că Botezul creștin dăruiește iertarea păcatelor și înfierea prin har.
„Botezul lui Ioan era un botez spre pocăință ca stare pregătitoare pentru primirea iertării păcatelor, însă iertarea propriu-zisă a păcatelor se dăruiește prin botezul creștin săvârșit în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh așa după cum a spus Domnul Iisus Hristos ucenicilor Săi când i-a trimis la propovăduire și i-a trimis să boteze toate popoarele: «Mergând învățați toate neamurile botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă». Sfântul Vasile cel Mare spune că botezul pocăinței săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul este începutul botezului, iar botezul creștin săvârșit în numele Preasfintei Treimi este desăvârșirea botezului. Așadar, deosebirea mare între botezul pocăinței lui Ioan Botezătorul și botezul creștin constă în faptul că botezul creștin se săvârșește în numele Preasfintei Treimi și este o punere în legătură a persoanei umane care se botează cu persoanele dumnezeiești, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt; o legătură de iubire și viață veșnică, începutul înfierii noastre prin har, prin darul Sfântului Duh primit la botez și începutul învierii noastre din păcat și din moarte”.
Viața veșnică nu începe după moarte, ci începe cu Taina Sfântului Botez
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că Botezul în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh este cufundarea noastră în iubirea Sfintei Treimi și a subliniat faptul că viața cerească începe odată cu Taina Sfântului Botez când noi ne unim cu Hristos.
„Această legătură pe care omul nou botezat o începe cu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh este o legătură de iubire veșnică și viață veșnică. Deci, viața veșnică nu începe după moarte, cum greșit se înțelege uneori, ci viața veșnică începe cu botezul când noi ne unim cu Hristos după ce ne-am lepădat de Satana, de toate lucrările lui și de toate slugile lui, ne unim cu Hristos prin sfântul botez și atunci când ne unim cu Hristos, unul din Sfânta Treime, ne unim cu întreaga Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Astfel, noi începem viață nouă cerească, deși ne aflăm pe pământ. Viața cerească începe odată cu botezul deoarece murim împreună cu Hristos față de păcat și înviem împreună cu Hristos atunci când ne botezăm prin cufundare de trei ori și înviem pentru viață de sfințenie și astfel suntem plăcuți Preasfintei Treimi”, a spus Patriarhul României.
­­ Taina Botezului este temelia vieții creștine
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mai vorbit celor prezenți despre pregătirea duhovnicească a părinților și a nașilor înainte de botezul pruncului, arătând că aceștia trebuie să fie în stare de rugăciune, să postească și să se roage.
„Taina Botezului este temelia vieții creștine. Toate celelalte sfinte taine pot fi primite doar dacă am fost botezați, dacă am primit sfânta taină a botezului. Este foarte important ca atunci când pregătim copilul pentru a fi botezat, atât părinții după trup, cât și părinții duhovnicești care sunt nașii - o familie de bun creștini-, să fie pregătiți duhovnicește și ei înșiși. Deci, tatăl și mama, nașul și nașa trebuie să fie în stare de rugăciune, să postească și să se roage până când copilul este botezat în numele Preasfintei Treimi, în taina iubiri veșnice a lui Hristos pentru umanitate”, a mai spus Patriarhul României.
­­
***
Potrivit pisaniei, Mănăstirea Pasărea a fost ctitorită în anul 1813, în secularul codru al Vlăsiei, într-un loc care era „lăcașul șerpilor și al altor fiare sălbatice, nelocuit de oameni din pricina desimii pădurii, căci nimeni nu zăgăzuise locul unde se află heleșteul Mănăstirii Pasărea”, după cum a consemnat Sfântul Calinic într-o relatare a sa despre starea împrejurimilor de la începutul secolului al XIX-lea. Primul ctitor al mănăstirii ilfovene a fost starețul Mănăstirii Cernica, părintele arhimandrit Timotei. Revoluția lui Tudor Vladimirescu din anul 1821, când maicile de la Pasărea au fost jefuite și persecutate de soldații turci, și cutremurul din 11 ianuarie 1838, care a afectat puternic biserica mare și dependințele locașului de rugăciune, au fost două dintre momentele de criză. În anul 1846, un alt stareț al Cernicăi, Sfântul Ierarh Calinic de mai târziu, a vizitat așezământul monahal și, ca urmare a situației dezolante întâlnite aici, a hotărât începerea lucrărilor de zidire a actualei biserici, definitivată în anul 1847.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 13972, Ultimul acces: 2021-04-22 01:27:22