Mesajul final al Forumului European Catolic-Ortodox 2017 (text integral) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Mesajul final al Forumului European Catolic-Ortodox 2017 (text integral)

[2017-01-18]
de Aurelian Iftimiu

Fifth European Catholic-Orthodox Forum
Prezentăm traducerea în limba română a Mesajului final adoptat de membrii celui de al V-lea Forum European Catolic-Ortodox, întrunit la Paris în perioada 9-12 ianuarie 2017, în cadrul căruia s-a discutat tema: „Europa în teama amenințării terorismului fundamentalist și valoarea persoanei umane și libertatea religioasă”.
Traducere de Basilica.ro
Mesajul celui de al V-lea Forum European Catolic-Ortodox
Paris, Franța, 9-12 ianuarie 2017
Îndrăzniți, Eu am biruit lumea (Ioan 16, 33)
La invitația Eminenței Sale Cardinalul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, în perioada 9-12 ianuarie 2017, s-a ținut cel de al V-lea Forum European Catolic-Ortodox, la centrul Misiunilor Străine din Paris (Missions EtrangĂšres of Paris), Franța. Forumul a fost co-prezidat de Cardinalul Peter Erdő, din partea Președintelui Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE), și de Mitropolitul Ghenadie de Sassima din partea Patriarhiei Ecumenice.
În urma experiențelor pozitive ale primelor patru întâlniri ale Forumului European Catolic-Ortodox (Trent, Italia, 11-14 decembrie 2008; Rodos, Grecia, 18-22 octombrie 2010; Lisabona, Portugalia, 5-8 iunie 2012; Minsk, Belarus, 2-6 iunie 2014), doisprezece delegați ai Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE) împreună cu doisprezece reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe din Europa s-au întâlnit în Paris pentru a examina în profunzime temele amenințării terorismului fundamentalist, valoarea persoanei și libertatea religioasă.
Tema întâlnirii „Europa în teama amenințării terorismului fundamentalist și valoarea persoanei umane si libertatea religioas㔠a fost aprofundată în cadrul Forumului, scopul căruia a fost acela de a demonstra convergența catolicilor și ortodocșilor asupra problemelor majore ale eticii sociale, pentru a contribui la pacea și stabilitatea societăților noastre. Întotdeauna ne întoarcem spre sursa inepuizabilă de inspirație și reînnoire, către Evanghelia lui Hristos, Mântuitorul omenirii.
Lucrarea noastră s-a desfășurat în spirit fratern de cooperare, purtând în gând toți concetățenii, fie credincioși sau necredincioși, de vreme ce cu toții participăm la o experiență comună. În mare măsură, Bisericile noastre împărtășesc aceeași viziune asupra faptului că în societate principiile vieții sunt înscrise în natura umană, care este comună tuturor, și că aceste principii primesc o iluminare puternică prin credința creștină. Mesajul pe care îl transmitem Europei este, deci, deschis către toți oamenii de bună credință.
În contextul actual al provocărilor fără precedent și al amenințărilor împotriva creștinismului, Bisericile noastre Catolică și Ortodoxă doresc să fie solidare pentru a le face față acestora. Ele doresc să acționeze împreună în comunicarea și promovarea valorilor și principiilor creștine în sfera vieții publice, inclusiv la nivel internațional.
În aceste vremuri de îngrijorare extinsă pentru viitorul lor, societățile noastre se întorc spre resursele lor spirituale pentru a extrage mijloacele de a răspunde la situația cu care se confruntă Europa și pentru a trasa calea pentru un viitor plin de speranță și de o mai mare încredere.
Am discutat despre acțiunile teroriste care au afectat multe dintre țările noastre și au dat naștere la diferite reacții. Am încercat să descifrăm cauzele terorismului. Suntem cu toții conștienți că avem o influență redusă asupra rețelelor islamice, dar trebuie să înțelegem fenomenul în toate dimensiunile sale. Nu se pune problema stigmatizării religiei islamice. Observăm, chiar împreună cu liderii musulmani, că unii teroriști își justifică acțiunea din textele sacre ale islamului. Suntem cu toții foarte conștienți că este nevoie de o bogată muncă de explicitare a textelor fundamentale pentru a dobândi o înțelegere luminată. Autorii faptelor teroriste sunt cel mai adesea tineri detașați social care găsesc în aceste acțiuni de negrăit o scăpare din propria suferință. S-a sugerat că mai degrabă radicalizarea a devenit islamizată, decât invers. Credem că unele relatări ale istoriei și experienței islamice au întărit spiritul acestor tineri într-o viziune de ură și respingere a celorlalți. Cu toate acestea, tinerețea reprezintă o perioadă de speranță în perspectiva construirii unui viitor. Invităm toți tinerii să se angajeze în construirea unei lumi fraterne care nu exclude pe nimeni. Facem apel la toate autoritățile religioase musulmane să se asigure că nu se va propaga sistematic o imagine ostilă a lumii non-musulmane.
Nu ezităm să reamintim că Bisericile noastre s-au angajat ele însele într-o asemenea lucrare de a dobândi o mai adâncă înțelegere a cuvântului lui Dumnezeu din Scripturi, nu dup㠄litera care ucide”, ci dup㠄Duhul care dă viaț㔠(2 Corinteni 3, 6). Cuvântul lui Dumnezeu ni se oferă pentru a elibera omul de păcatele sale. Nu trebuie să îl instrumentalizăm niciodată. Nici nu putem să ne așteptăm ca generațiile care ne-au precedat în trecutul îndepărtat să fi trăit în conformitate cu percepția noastră actuală a lucrurilor. Nu este corect să blamăm Bisericile pentru atitudini de intoleranță inadmisibile astăzi, dar care au fost împărtășite de societățile trecute și care nu făceau diferența dintre afiliere religioasă și apartenența la societate și stat. Deplângem crimele care au putut fi comise în numele religiei.
Am dorit să reamintim primul text de lege care a introdus libertatea religioasă: Edictul de la Milan al Împăratului Constantin din anul 313. De asemenea, ne amintim cu precădere de apologeții creștini din secolele 2 și 3 care au susținut libertatea de a crede într-o societate care nu avea nicio cunoștință vizavi de distincția dintre societatea religioasă și cea civilă. Edictul lui Constantin proclamă dreptul fiecărei persoane de a decide în mod liber pentru sine credința religioasă pe care dorește să o urmeze. El insistă că grupurile religioase trebuie să coexiste pașnic în societate la nivel global. El indică faptul că puterea politică nu ar trebui să favorizeze o anumită religie, ci să respecte „divinitatea supremă”, pe care fiecare religie o numește conform convingerilor proprii. Bazele juridice ale laicității statului modern sunt inspirate de aceste viziuni. Statul garantează libertatea religioasă pentru toți, dar el însuși este supus unei ordini etice naturale din care nu se poate sustrage.
Bisericile noastre Catolică și Ortodoxă proclamă centralitatea persoanei umane și demnitatea sa creată după chipul lui Dumnezeu. Ele afirmă demnitatea naturii umane creată liberă. Libertatea umană este exercitată la gradul cel mai înalt în actul credinței religioase. Actul de credință trebuie să rămână mereu liber. Constituțiile statelor noastre garantează drepturile fundamentale ale persoanei umane. Cu toate acestea, în societățile noastre întotdeauna sunt unele forțe care lucrează pentru a marginaliza sau chiar eradica din spațiul public religiile și mesajele lor. Considerăm că Europa are nevoie mai mult ca niciodată de suflul credinței în Hristos și de speranța pe care aceasta o aduce. Creștinismul este un marcator al identității care nu neagă altora drepturile omului, ci care caută să coopereze cu toți pentru realizarea binelui comun.
Suntem pe deplin conștienți că viziunea creștină personalistă asupra omului este o viziune minoritară în raport cu discursul dominant care promovează individualismul hedonist, care ignoră noțiunile adevărului obiectiv și binele comun.
Violența teroristă împotriva persoanelor considerate „necredincioase” sau „păgâne” reprezintă gradul extrem de intoleranță religioasă. Condamnăm acest lucru fără rezerve. Deplângem faptul că astfel de acțiuni s-au dezvoltat pe terenul unei culturi religioase greșite, în care celălalt este prezentat ca fiind urât de însuși Dumnezeu și condamnat la anihilare din această cauză. Cu toate acestea, urmărim continuarea dialogului cu liderii tuturor religiilor. Persecuțiile religioase înregistrate în lume îi vizează pe creștini în optzeci la sută dintre cazuri. Am dori să ne exprimăm solidaritatea față de surorile și frații noștri asupriți, ținte ale terorismului islamic, în special în Orientul Mijlociu, în Africa și Asia. Presupusele delicte de blasfemie îi duc cu regularitate pe creștini înaintea instanțelor, deși nu au manifestat nicio intenție de a-și ofensa compatrioții musulmani. Europa Centrală și de Est a fost pentru prea mult timp supusă regimurilor de opresiune ca să nu simtă solidaritate față de creștinii care sunt astăzi persecutați.
Există și alte forme de persecuție pe care le vedem amplificându-se. Ele vizează în principal minoritățile religioase care sunt forțate să aleagă între a-și părăsi țara de origine sau să se convertească. Nu este permisibil din punct de vedere moral de a trata o persoană umană ca un obiect, să fie înrobită sau să i se calce în picioare libertatea de conștiință.
Libertatea civilă în materie de religie, de care ne bucurăm conform constituțiilor țărilor noastre și conform convențiilor internaționale privind drepturile omului, este uneori supusă unor interpretări restrictive. Unele forme mai subtile de discriminare împotriva credincioșilor sunt prezente, de exemplu, atunci când sunt excluși din anumite funcții sau profesii, atunci când este trecut cu vederea dreptul lor la obiecție de conștiință, sau când li se refuză consilierea unor persoane care solicită acest lucru, atunci când se confruntă cu opțiunea de a face un avort.
Societățile liberale apără pe bună dreptate libertatea de expresie. Însă nu sesizează întotdeauna răul pe care libertatea unora îl poate cauza libertății altora. Denigrarea mediatică a ceea ce este mai sfânt pentru unii poate fi percepută de aceștia ca ofensă. O reacție violentă nu este admisibilă, deoarece este mai rea decât răul pe care vrea să îl denunțe. Însă în societatea noastră pluralistă, trebuie să prevaleze noțiunea de respect pentru ceilalți în fața dorinței de a denigra. Libertatea de expresie trebuie exercitată, asemenea tuturor libertăților, într-o manieră responsabilă mai ales într-o lume în care tehnologiile digitale amplifică în mod considerabil răspândirea informației. Nicio libertate nu a fost vreodată nelimitată. A putea exprima dezacordul cu argumente raționale trebuie să prevaleze față de denigrare, care nu oferă interlocutorului oportunitatea de a se exprima.
În acest sens, catolicii și ortodocșii acordă o atenție primordială educației. Este important ca studenții din toate religiile sau credințele să aibă acces la informații obiective privind marile religii, în special cele prezente în țara proprie. Alături de învățământul obligatoriu pentru toți, trebuie să se ofere posibilitatea organizării timpului pentru cateheze confesionale. Copiii și tinerii trebuie educați în mod corespunzător în religia proprie și educați totodată să respecte religia altora. Școala nu ar trebui să fie un loc pentru experimentarea tezelor antropologice fără fundament științific, cum sunt teoriile genului (gender) sau unele ideologii ecologice care merg până la transumanism.
Regretăm că unele concepții ale secularismului au condus generații întregi la o formă de analfabetism religios care privează cetățenii de cunoștințele de bază care le sunt necesare pentru a-și înțelege propriului patrimoniu cultural, precum și moștenirea culturală a altor tradiții care sunt inspirate de religie. Ignorarea importanței elementului religios în cultura umană poate duce la cazuri inacceptabile de discriminare sau persecuție în societățile noastre, chiar dacă acestea încearcă să fie deschise. Relativismul cultural, lipsit de adevăr sau de binele moral, nu poate fi stabilit ca dogmă, deoarece acest lucru duce de fapt la diviziune între ființele umane.
Europa de astăzi experimentează valuri de migrație fără precedent. În ceea ce privește migranții, re amintim că suntem cu toții fiii lui Avraam, care a fost primit ca străin în pământul Canaan, unde a putut găsi un loc de înmormântare pentru soția sa Sara. Credem că primirea de străini este o datorie umană și creștină supremă. Totuși, imigrația trebuie să aibă în vedere ceea ce este, de fapt, posibil în țările gazdă. Sub dreptul internațional, fiecare are dreptul de a-și părăsi țara de origine și să se mute în altă parte, dacă se angajează să respecte dreptul și suveranitatea țării gazdă. În schimb, țara gazdă ca una care garantează dreptul și ordinea trebuie să respecte libertatea de conștiință și de religie a imigranților. Cuvântul cheie pentru imigranți este integrarea. Nu se așteaptă ca ei să renunțe la identitatea umană profundă, ci să o trăiască în noul context al țării gazdă. Pentru ca integrarea să fie posibilă și pentru a se putea trăi în societățile pluraliste, trebuie dezvoltată o bază comună de valori și principii, fără de care coeziunea socială nu va putea fi niciodată atinsă. Această bază comună o constituie drepturile și datoriile tuturor persoanelor prin prisma ființei lor umane: trebuie să permită diferențele culturale care nu ne separă, ci îmbogățesc patrimoniul nostru comun. În termeni concreți, imigranții nu ar trebui împinși către periferia marilor orașe, unde există riscul formării de ghetouri și dezvoltării unor atitudini ostile față de țările lor gazdă.
Societățile pluraliste sunt o adevărată provocare pentru omenirea contemporană, mai ales în Europa. Tradiția noastră creștină îndelungată ne-a învățat că Evanghelia lui Iisus a putut și încă poate să reunească bărbați și femei de toate originile într-un singur popor al credinței. Duhul Cincizecimii viază întotdeauna Bisericile noastre. Este de responsabilitatea noastră să mărturisim faptul că ceea ce unește oamenii împreună este în cele din urmă de ordin spiritual. Biserica se vede pe sine ca un pelerinaj pe pământ. În această călătorie către Împărăția finală, ea prezintă unitatea credinței în diversitatea culturilor contemporane și a condițiilor de viață.
Europa laică este adânc înrădăcinată în tradițiile noastre creștine, care i-au furnizat viziunea universalistă, noțiunea demnității persoanei umane și principiile morale. A se rupe de propriile sale rădăcini, înseamnă a se îndrepta spre derivă. Golul dinăuntru îi expune în special pe cei mai tineri la cele mai rele tentații. Credința creștină, o repetăm cu multă convingere, reconciliază toate dimensiunile personale și sociale ale omului. Acest lucru se exprimă în dubla porunca a iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, care este cheia acceptării reciproce. Dragostea de aproapele vine fără condiționări sau solicitări (Matei 22, 39). Dialogul în adevăr între persoane de religii sau convingeri diferite este singura cale de ieșire din situațiile de teamă și excludere reciprocă. Dialogul ne învață să devenim mai umili. În dialogul cu ceilalți descoperim în mod constant bogățiile umanității noastre comune, nebănuite până atunci. Ne bucurăm că astfel avansăm spre o mai adevărată cunoaștere și mai mare dragoste față de Cel care pentru noi este desăvârșirea umanității noastre, Iisus Hristos Domnul nostru „Calea, Adevărul si Viața” (Ioan 14, 6).
Drepturile de traducere aparțin Basilica.ro. Site-urile web care preiau informații de pe site-ul www.basilica.ro vor cita sursa informației cu link către site.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 620, Ultimul acces: 2021-04-12 10:29:10