Prin rugaciune dobandim insasi prezenta lui Dumnezeu in sufletul nostru – Patriarhul Daniel la Manastirea Antim - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Prin rugăciune dobândim însăși prezența lui Dumnezeu în sufletul nostru – Patriarhul Daniel la Mănăstirea Antim

[2019-04-07]
de Iulian Dumitrașcu

În Duminica a 4-a din Postul Mare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus la Mănăstirea Antim din București c㠄Prin rugăciune dobândim însăși prezența lui Dumnezeu în sufletul nostru”.
„Rugăciunea nu este doar lucrarea omului care se adresează lui Dumnezeu, ci și lucrarea tainică a harului lui Dumnezeu în sufletul celui care se află în comuniune cu Dumnezeu”, potrivit Preafericirii Sale.
În omilia duminicală, Patriarhul României a prezentat învățăturile reflectate în textul biblic de la Marcu 9:17-32 care înfățișează Vindecarea fiului lunatic.
Iisus Hristos – mustrător și milostiv
Patriarhul numește această evanghelie ca fiind una „tulburătoare”, întrucât Mântuitorul apare în paginile scripturistice atât ca „mustrător” față de necredința din popor, inclusiv față de puțina credință a tatălui copilului bolnav, cât și „milostiv”.
„Mântuitorul Iisus Hristos rămâne statornic în iubire chiar și atunci când mustră pe oameni pentru slaba lor credință sau pentru necredința lor, dar rămâne statornic în iubire față de oamenii care suferă. Deci, mustrând poporul necredincios, inclusiv pe tatăl copilului, în mod voalat, totuși el nu se supără pe copilul care suferă”.
Credința și necredința
Un aspect interesant semnalat de Părintele Patriarh este acela că Mântuitorul Hristos nu l-a vindecat imediat pe copil, ci numai după ce mai întâi l-a vindecat pe tatăl acestuia „de îndoială, de credință șovăielnică și l-a întărit în credință prin smerenia pocăinței”.
Reflectând la această decizie a Mântuitorului, Patriarhul a prezentat importanța credinței în viața omului și urmările necredinței.
„Vedem cât de mult contează faptul că avem sau nu avem credință. Deci, Hristos vede în fața lui multă necredință, iar pe de altă parte multă suferință. Evanghelia ne învață că foarte adesea demonii au putere asupra oamenilor atunci când slăbește credința în popor”.
„Când oamenii nu se mai roagă, nu mai cer ajutorul lui Dumnezeu, nu mai împlinesc voia Lui în viața lor, duhurile necurate care urăsc pe oameni și caută să le împiedice mântuirea pun stăpânire pe oameni”.
Reproducând cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, Patriarhul a insistat pe tema credinței, afrimând c㠄după cum pe un cazan fierbinte nu se pun muștele, tot așa pe sufletul fierbinte care se află permanent în rugăciune având credință puternică nu se așează lucrarea duhurilor rele”.
„Deci, credința puternică și rugăciunea fierbinte și postul ne ajută să avem pe Dumnezeu prezent în noi și pentru că El este prezent în noi atunci duhurile rele stau la distanță”, a mai spus Patriarhul.
Lupta cu duhurile rele
În ceea ce privește „lupta duhovnicească împotriva patimilor și a duhurilor necurate, mândre și rele”, Patriarhul a atras atenția că pentru a duce această luptă oamenii au nevoie de „multă rugăciune unită cu postul”.
„Rugăciunea unită cu postul este o armă duhovnicească puternică de luptă împotriva patimilor egoiste și împotriva ispitelor care vin din partea duhurilor necurate. Duhurile rele nu se impresionează de cuvintele frumoase sau aspre, ci doar de prezența Duhului Sfânt în omul care se roagă”.
„Duhurile rele nu pot fi combătute, alungate, decât cu puterea prezenței Duhului Sfânt”.
„De ce?”, se întreabă Patriarhul României care apoi oferă răspunsul: „Fiindcă numai Duhul cel Sfânt și bun alungă duhurile necurate și rele”.
În contrast cu modelul evidențiat mai sus, „omul care se roagă și postește se hrănește cu harul lui Dumnezeu din rugăciune și se golește de sine, de mândrie, de încrederea exagerată în propriiile puteri și se umple de Duhul Sfânt”.
Părinții și responsabilitatea acestora față de propriii copii
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a enunțat o altă observație esențială a evangheliei de astăzi și anume, tatăl copilului se identifică cu suferința propriului copil: „tatăl copilului stăpânit de un duh mut s-a făcut glasul durerii sau al suferinței copilului chinuit de demoni”.
Pe baza textului biblic, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adus în atenție responsabilitatea părinților față de copiii lor.
„Din această evanghelie învățăm și noi cât de mare este nevoia ca părinții să fie credincioși, să vină la Biserică, să vină la Hristos și să-I ceară ajutorul atunci când copiii sunt suferinzi, când trec prin încercări, prin ispite, prin multe viclenii care vin de la demoni”.
„Prin aceasta, evanghelia de astăzi este una a responsabilității părinților față de sănătatea copiilor, dar și a îndemnului de a ne întări în credință”.
Sfântul Ioan Scărarul și „Scara” sa
În a doua parte a predicii sale, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre Sfântul Cuvios Ioan Scărarul, pomenit astăzi, pe care l-a prezentat ca fiind „un mare dascăl al rugăciunii, pocăinței, despătimirii, eliberării de patimile egoiste și al cultivării virtuților sfinte”.
„El este numit Scărarul de la cartea sa, Scara Paradisului sau Scara virtuților, dar a mai fost numit pentru multa sa învățătură și Ioan Scolasticul, iar pentru că a trăit în părțile Muntelui Sinai a mai fost numit și Ioan Sinaitul”.
Patriarhul Daniel a făcut o prezentare sintetică al acestui volum reprezentativ pentru personalitatea Sfântului Ioan Scărarul, dar și pentru creștinism în general.
„Scara aceasta este un fel de manual de viață duhovnicească, mai ales pentru un monah. A fost tradusă în foarte multe limbi și mai ales în timpul Postului Mare această lucrare este un îndrumar, un îndreptar de viață duhovnicească”.
„Are 30 de capitole potrivit celor 30 de trepte, iar capitolul 31 este numit Către păstorul duhovnicesc, cel care are în grijă o comunitate creștină pe care trebuie să o conducă pe calea mântuirii”.
În cântările Duminicii a 4-a din Postul Paștelui, Sfântul Ioan este numit „Scara virtuților, lauda monahilor, luminător și călăuzitor pe drumul mântuirii”.
Potrivit Preafericirii Sale, Sfântul Ioan Scărarul ne arată c㠄prin smerenie și iubire noi ne apropiem de Dumnezeu, biruim patimile egoiste și cultivăm virtuțile”.
„Smerenia și iubirea sunt treptele cele mai profunde ale vieții duhovnicești. Cu cât creștem mai mult în smerenie în fața lui Dumnezeu cu atât ne umplem mai mult de iubirea smerită și milostivă a lui Dumnezeu”.
La final, Patriarhul a îndemnat la rugăciune către Sfântul Ioan Scărarul pentru a ne ajuta „să urcăm în această perioadă a Sfintelor Paști urcușul duhovnicesc interior al inimii”, să ne pocăim, spovedim și împărtășim mai des și să întărim rugăciunea, nevoințele și milostenia.
Patriarhul României a dăruit așezământului monahal bucureștean mai multe volume apărute la editurile Patriarhiei Române, iar credincioșilor prezenți iconițe cu chipul Sfântului Cuvios Ioan Scărarul.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 827, Ultimul acces: 2019-05-22 00:39:16